opțiuni
  • info

13 definiții pentru dezmierdat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DEZMIERDAT, -Ă, dezmierdați, -te, adj. 1. Căruia i se fac toate plăcerile, gusturile; alintat, răsfățat. 2. (Pop.) Plin de farmec; desfătător. [Var.: (reg.) dizmierdat, -ă adj.] – V. dezmierda.

DEZMIERDAT, -Ă, dezmierdați, -te, adj. 1. Căruia i se fac toate plăcerile, gusturile; alintat, răsfățat. 2. (Pop.) Plin de farmec; desfătător. [Var.: (reg.) dizmierdat, -ă adj.] – V. dezmierda.

dezmierdat2, ~ă [At: PSALT. (1651), 155v/7 / V: (îvr) diz~, ~mirat, ~mir~ / S și: desm~ / Pl: ~ați, ~e / E: dezmierda] 1 a (D. ființe) Care este înconjurat de afecțiune Si: alintat, răsfățat. 2 a (D. acțiunile oamenilor) Care denotă tandrețe Si: alintare, răsfăț. 3 av Tandru. 4 a (Reg) Încrezut. 5 a (Îvr; d. plante) Plăpând. 6 a (Reg; îf dezmirat) Vioi. 7-8 a, av (Îvp) Încântător. 9 a (Înv; d. oameni) Care duce o viață ușuratică, lipsită de griji Si: corupt, vicios. 10 a (Înv; d. viața oamenilor) Petrecut în plăceri și satisfacții.

dezmierdat1 sn [At: RESMERIȚĂ, D. / S și: desm~ / Pl: ~uri / E: dezmierda] 1-2 Dezmierdare (1-2). 3 (Spc) Răzgâiere. 4-5 Dezmierdare (5-6). 6 (Rar) Mângâiere. 7 (Înv) Dezmierdare (8). 8 (Înv; pex) Petrecere. 9 (Înv) Desfrâu. 10 (Mol; lpl) Mofturi. 11-13 Dezmierdare (12-14). 14 (Rar) Atracție.

DEZMIERDAT, -Ă, dezmierdați, -te, adj. 1. Care trăiește în plăcere, căruia i se fac toate gusturile, dedat desfătărilor; alintat, răsfățat. Odorul dezmierdat al boierului. DEȘLIU, G. 53. Stroiul nu-i era strălucit, așa precum ar fi fost de așteptat de la un fecior de domn dezmierdat și fără frică. SADOVEANU, Z. C. 11. Mai văzuse și fii tineri de boieri îmbrăcați cu haine scumpe, auzise că unii dintr-înșii sînt limbuți, dezmierdați, luători în rîs și înfumurați. ISPIRESCU, L. 246. 2. Care se alintă, care se răsfață. Cîte fete ardelene, Toate-s negre la sprîncene... Mersul lor e legănat, Legănat și dezmierdat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 28. 3. Plin de farmec, de încîntare, desfătător. (Cu pronunțare regională) Mîndră, buze dizmierdate, Trăbuire-ar sărutate. HODOȘ, P. P. 159. ◊ (Adverbial) Mierlele încep a cînta foarte dezmierdat. MARIAN, O. I 291. – Variantă: (regional) dizmierdat, -ă adj.

DIZMIERDAT, -Ă adj. v. dezmierdat.

dezmierat, ~ă a vz dezmierdat

dezmirat2, ~ă a vz dezmierdat

dezmirdat, ~ă a vz dezmierdat

dizmierdat, ~ă a vz dezmierdat

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DEZMIERDAT adj. v. alintat, alintător, cocolit, dezmierdător, mângâietor, răsfățat, răzgâiat.

DEZMIERDAT adj. alintat, mângâiat. (Iubită ~.)

dezmierdat adj. v. ALINTAT. ALINTĂTOR. COCOLIT. DEZMIERDĂTOR. MÎNGÎIETOR. RĂSFĂȚAT. RĂZGÎIAT.

DEZMIERDAT adj. alintat, mîngîiat. (Iubită ~.)

Intrare: dezmierdat
dezmierdat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dezmierdat
  • dezmierdatul
  • dezmierdatu‑
  • dezmierdată
  • dezmierdata
plural
  • dezmierdați
  • dezmierdații
  • dezmierdate
  • dezmierdatele
genitiv-dativ singular
  • dezmierdat
  • dezmierdatului
  • dezmierdate
  • dezmierdatei
plural
  • dezmierdați
  • dezmierdaților
  • dezmierdate
  • dezmierdatelor
vocativ singular — —
plural — —
dizmierdat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dizmierdat
  • dizmierdatul
  • dizmierdatu‑
  • dizmierdată
  • dizmierdata
plural
  • dizmierdați
  • dizmierdații
  • dizmierdate
  • dizmierdatele
genitiv-dativ singular
  • dizmierdat
  • dizmierdatului
  • dizmierdate
  • dizmierdatei
plural
  • dizmierdați
  • dizmierdaților
  • dizmierdate
  • dizmierdatelor
vocativ singular — —
plural — —
dezmirdat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
dezmierat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dezmierdat, dezmierdatăadjectiv

  • 1. Căruia i se fac toate plăcerile, gusturile. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: alintat mângâiat răsfățat
    • format_quote Odorul dezmierdat al boierului. DEȘLIU, G. 53. DLRLC
    • format_quote Stroiul nu-i era strălucit, așa precum ar fi fost de așteptat de la un fecior de domn dezmierdat și fără frică. SADOVEANU, Z. C. 11. DLRLC
    • format_quote Mai văzuse și fii tineri de boieri îmbrăcați cu haine scumpe, auzise că unii dintr-înșii sînt limbuți, dezmierdați, luători în rîs și înfumurați. ISPIRESCU, L. 246. DLRLC
  • 2. Care se alintă, care se răsfață. DLRLC
    • format_quote Cîte fete ardelene, Toate-s negre la sprîncene... Mersul lor e legănat, Legănat și dezmierdat. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 28. DLRLC
  • 3. popular Plin de farmec. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: desfătător
    • format_quote cu pronunțare regională Mîndră, buze dizmierdate, Trăbuire-ar sărutate. HODOȘ, P. P. 159. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Mierlele încep a cînta foarte dezmierdat. MARIAN, O. I 291. DLRLC
etimologie:
  • vezi dezmierda DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.