13 definiții pentru dezonorant
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DEZONORANT, -Ă, dezonoranți, -te, adj. Care dezonorează; rușinos. – Din fr. déshonorant.
DEZONORANT, -Ă, dezonoranți, -te, adj. Care dezonorează; rușinos. – Din fr. déshonorant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
dezonorant, ~ă a [At: DEX / Pl: ~nți, ~e / E: fr déshonorant] Care dezonorează Si: dezonorabil.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZONORANT, -Ă, dezonoranți, -te, adj. Care dezonorează, care necinstește; rușinos. Faptă dezonorantă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZONORANT, -Ă adj. Care dezonorează; necinstit, rușinos. [Cf. fr. déshonorant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DEZONORANT, -Ă adj. care dezonorează; necinstit, rușinos. (< fr. déshonorant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DEZONORANT ~tă (~ți, ~te) Care dezonorează; în stare să dezonoreze; infamant. /<fr. déshonorant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
* dezonoránt, -ă adj. (fr. déshonorant). Care dezonorează.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dezonorant (desp. de-zo-/dez-o-) adj. m., pl. dezonoranți; f. dezonorantă, pl. dezonorante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!dezonorant (de-zo-/dez-o-) adj. m., pl. dezonoranți; f. dezonorantă, pl. dezonorante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dezonorant adj. m. (sil. mf. dez-), pl. dezonoranți; f. sg. dezonorantă, pl. dezonorante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DEZONORANT adj. 1. v. compromițător. 2. v. înjositor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
DEZONORANT adj. 1. compromițător, degradant, infamant, înjositor, nedemn, rușinos, (livr.) difamant, (rar) degradator, (înv.) necinstitor, pierzător. (O faptă ~.) 2. degradant, înjositor, rușinos, umilitor. (O situație ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dezonorant ≠ onorant
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: de-zo-, dez-o-
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
dezonorant, dezonorantăadjectiv
- 1. Care dezonorează. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Faptă dezonorantă. DLRLC
-
etimologie:
- déshonorant DEX '09 DEX '98 DN