6 definiții pentru disagio

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

diságio sni [At: I. PANȚU, PR. 13 / P: ~gi-o / E: it disaggio] 1 Diferență cu care valoarea nominală a unei monede sau hârtii de valoare depășește cursul pe piață al monedei sau al hârtiei de valoarea respectivă. 2 Depreciere a unei monede în urma schimbului bancnotei cu o monedă metalică și viceversa. 3 (Fig) Pierderi rezultate din operațiile de schimb monetar.

DISÁGIO s.n. 1. Diferența cu care valoarea nominală a unei monede sau hârtii de valoare depășește cursul pe piață al monedei sau hârtiei de valoare respective. ♦ Depreciere a unei monede în urma schimbului monedei de hârtie cu una metalică și viceversa. 2. (Fig.) Pierderi rezultate din operațiile de schimb monetar. [Pron. -gi-o. / < it. disaggio].

DISÁGIO s. n. diferența dintre valoarea nominală și prețul (cursul) pieței a unei monede sau hârtii de valoare; pierdere rezultată din asemenea diferență. (< it. disaggio)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!disagio (fin.) (it.) [s pron. z] (desp. di-sa-gio/dis-a-) s. n., art. disagioul

!disagio (it.) [s pron. z] (di-sa-gio/dis-a-) s. n., art. disagioul; pl. disagiouri

diságio s. n. (sil. mf. dis-) → agio

Intrare: disagio
substantiv neutru (N73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • disagio
  • disagioul
  • disagiou‑
plural
  • disagiouri
  • disagiourile
genitiv-dativ singular
  • disagio
  • disagioului
plural
  • disagiouri
  • disagiourilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)