7 definiții pentru discordat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISCORDAT, -Ă, discordați, -te, adj. 1. (Despre instrumente muzicale cu coarde) Dezacordat. ♦ (Despre arcuri) Care nu este întins sau încordat suficient. 2. Fig. (Rar; despre oameni) Indispus, posomorât. – V. discorda.

DISCORDAT, -Ă, discordați, -te, adj. 1. (Despre instrumente muzicale cu coarde) Dezacordat. ♦ (Despre arcuri) Care nu este întins sau încordat suficient. 2. Fig. (Rar; despre oameni) Indispus, posomorât. – V. discorda.

discordat, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, O. A. 62 / V: (înv) des~ / Pl: ~ați, ~e / E: discorda] 1 (D. instrumente muzicale cu coarde) Care este dezacordat Si: fals. 2 (D. arcuri) Care nu este încordat bine Si: destins. 3 Relaxat. 4 (Rar; fig; d. oameni) Indispus.

DISCORDAT, -Ă, discordați, -te, adj. 1. (Despre instrumente muzicale cu coarde) Dezacordat, neacordat. Flașnetele... din cînd în cînd se opreau, oftînd obosite și discordate. SADOVEANU, D. 74. ♦ (Despre arcuri etc.) Care nu e încordat bine, care nu e întins cum trebuie; destins, relaxat. Se mai găseau arce discordate și săgeți în tolbe sparte. SADOVEANU, D. P. 71. 2. Fig. (Rar; despre oameni) Indispus, posomorît. După atît de bună petrecere, sînt cam discordat,mai cu seamă că am primit... știri urîte. CARAGIALE, O. VII 19. – Variantă: descordat, -ă (SLAVICI, O. I 157) adj.

DISCORDAT, -Ă adj. 1. (Despre instrumente muzicale cu coarde) Dezacordat; neacordat. ♦ (Despre arcuri) Neîntins, neîncordat; destins. 2. (Fig.; rar, despre oameni) Indispus, posomorît. [< discorda].

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DISCORDAT adj. 1. destins, relaxat, slăbit. (Un arc ~.) 2. (MUZ.) dezacordat, (rar) destrunat. (Un instrument cu coarde ~.)

DISCORDAT adj. 1. destins, relaxat, slăbit. (Un arc ~.) 2. dezacordat, (rar) destrunat. (Un instrument cu coarde ~.)

Intrare: discordat
discordat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • discordat
  • discordatul
  • discordatu‑
  • discorda
  • discordata
plural
  • discordați
  • discordații
  • discordate
  • discordatele
genitiv-dativ singular
  • discordat
  • discordatului
  • discordate
  • discordatei
plural
  • discordați
  • discordaților
  • discordate
  • discordatelor
vocativ singular
plural
descordat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • descordat
  • descordatul
  • descordatu‑
  • descorda
  • descordata
plural
  • descordați
  • descordații
  • descordate
  • descordatele
genitiv-dativ singular
  • descordat
  • descordatului
  • descordate
  • descordatei
plural
  • descordați
  • descordaților
  • descordate
  • descordatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

discordat, discordaadjectiv

  • 1. Despre instrumente muzicale cu coarde: destrunat, dezacordat, neacordat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Flașnetele... din cînd în cînd se opreau, oftînd obosite și discordate. SADOVEANU, D. 74. DLRLC
    • 1.1. (Despre arcuri) Care nu este întins sau încordat suficient. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Se mai găseau arce discordate și săgeți în tolbe sparte. SADOVEANU, D. P. 71. DLRLC
  • 2. figurat rar Despre oameni: indispus, posomorât. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote După atît de bună petrecere, sînt cam discordat, – mai cu seamă că am primit... știri urîte. CARAGIALE, O. VII 19. DLRLC
etimologie:
  • vezi discorda DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.