17 definiții pentru distanța

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISTANȚA, distanțez, vb. I. 1. Tranz. A lăsa o anumită distanță între două sau mai multe ființe sau lucruri; a rări. 2. Refl. A se depărta (de un punct fix, de cineva sau de ceva); a lăsa în urmă, la o distanță (tot mai) apreciabilă (pe cineva sau ceva). ♦ Fig. A se deosebi (în mod sensibil) de cineva în idei, în concepții etc.; a întrece, a depăși pe cineva ca valoare. – Din fr. distancer.

DISTANȚA, distanțez, vb. I. 1. Tranz. A lăsa o anumită distanță între două sau mai multe ființe sau lucruri; a rări. 2. Refl. A se depărta (de un punct fix, de cineva sau de ceva); a lăsa în urmă, la o distanță (tot mai) apreciabilă (pe cineva sau ceva). ♦ Fig. A se deosebi (în mod sensibil) de cineva în idei, în concepții etc.; a întrece, a depăși pe cineva ca valoare. – Din fr. distancer.

distanța [At: ALEXI, W. / V: (înv) ~ția / Pzi: ez / E: fr distancier] 1 vr A se depărta de un punct fix, de ceva sau de cineva. 2 vr A lăsa în urmă. 3 vr A depăși (ca valoare, ca număr etc.). 4 vt (La cursele de cai) A retrage beneficiul adus de un cal care ia parte la o cursă, din cauza unor nereguli constatate în timpul cursei. 5 vt A lăsa un anumit spațiu, o anumită distanță între două sau mai multe lucruri Si: a rări. 6 vr (Fig) A se deosebi (în mod sensibil) de cineva în idei, în concepții etc.

DISTANȚA, distanțez, vb. I. 1. Tranz. A pune un interval între două sau mai multe ființe sau lucruri, a lăsa o distanță; a rări. 2. Refl. A se depărta (de un punct fix, de cineva sau de ceva), a lăsa în urmă, a întrece (pe cineva sau ceva). ♦ Fig. A se deosebi (de cineva) în idei, în concepții etc.; a întrece (pe cineva) ca valoare.

DISTANȚA vb. I. 1. tr. A lăsa anumite distanțe între obiecte sau ființe; a rări. 2. refl. A întrece, a depăși. ♦ A se depărta, a lăsa în urmă. ♦ (Fig.) A se deosebi (de cineva) ca valoare. [< fr. distancer, it. distanziare].

DISTANȚA vb. I. tr. a lăsa anumite distanțe între obiecte sau ființe; a rări. II. refl. 1. a întrece, a depăși. ◊ a se depărta, a lăsa o urmă. 2. (fig.) a se deosebi (de cineva) ca valoare. (< fr. distancer)

A DISTANȚA ~ez tranz. (lucruri) A îndepărta la o anumită distanță. /<fr. distancer

A SE DISTANȚA mă ~ez intranz. 1) A se depărta tot mai mult. ~ de fruntea coloanei. 2) fig. A se deosebi sub aspect calitativ în idei sau concepții. 3) fig. A se distinge prin valoarea fizică sau intelectuală. /<fr. distancer

distanțà v. a lăsa la distanță, a întrece.

* distanțéz v. tr. (fr. distancer). Las la distanță, întrec. La alergărĭ, retrag unuĭ alergător (unuĭ cal) beneficiŭ banilor luĭ din cauza vre-uneĭ neregularitățĭ în alergare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

distanța (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. distanțez, 3 distanțea; conj. prez. 1 sg. să distanțez, 3 să distanțeze

distanța (a ~) vb., ind. prez. 3 distanțea

distanța vb., ind. prez. 1 sg. distanțez, 3 sg. și pl. distanțea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DISTANȚA vb. 1. v. îndepărta. 2. v. detașa. 3. v. spația.

DISTANȚA vb. 1. a (se) depărta, a (se) îndepărta. (Se ~ unii de alții; s-a ~ de grupul nostru.) 2. a se detașa. (S-a ~ pe parcurs de ceilalți concurenți.) 3. a depărta, a îndepărta, a rări, a spația, (înv.) a spaționa. (~ literele unui cuvînt.)

Intrare: distanța
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • distanța
  • distanțare
  • distanțat
  • distanțatu‑
  • distanțând
  • distanțându‑
singular plural
  • distanțea
  • distanțați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • distanțez
(să)
  • distanțez
  • distanțam
  • distanțai
  • distanțasem
a II-a (tu)
  • distanțezi
(să)
  • distanțezi
  • distanțai
  • distanțași
  • distanțaseși
a III-a (el, ea)
  • distanțea
(să)
  • distanțeze
  • distanța
  • distanță
  • distanțase
plural I (noi)
  • distanțăm
(să)
  • distanțăm
  • distanțam
  • distanțarăm
  • distanțaserăm
  • distanțasem
a II-a (voi)
  • distanțați
(să)
  • distanțați
  • distanțați
  • distanțarăți
  • distanțaserăți
  • distanțaseți
a III-a (ei, ele)
  • distanțea
(să)
  • distanțeze
  • distanțau
  • distanța
  • distanțaseră
distanția
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

distanța, distanțezverb

  • 1. tranzitiv A lăsa o anumită distanță între două sau mai multe ființe sau lucruri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. reflexiv A se depărta (de un punct fix, de cineva sau de ceva); a lăsa în urmă, la o distanță (tot mai) apreciabilă (pe cineva sau ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.