opțiuni
  • info

18 definiții pentru distructiv

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DISTRUCTIV, -Ă, distructivi, -e, adj. Care distruge; distrugător, nimicitor. [Var.: destructiv, -ă adj.] – Din fr. destructif (după distruge).

DISTRUCTIV, -Ă, distructivi, -e, adj. Care distruge; distrugător, nimicitor. [Var.: destructiv, -ă adj.] – Din fr. destructif (după distruge).

distructiv, ~ă a [At: NEGULICI / V: des~ / Pl: ~i, ~e / E: fr destructif] Care distruge Si: (înv) distructor, distrugător, nimicitor.

DISTRUCTIV, -Ă, distructivi, -e, adj. Care distruge; distrugător, nimicitor. – Variantă: destructiv,-ă (GALACTION, O. I 142) adj.

DISTRUCTIV, -Ă adj. Distrugător, nimicitor. [Var. destructiv, -ă adj. / < fr. destructif, după distruge].

DISTRUCTIV, -Ă adj. distrugător. (< fr. destructif)

DISTRUCTIV ~ă (~i, ~e) Care distruge; distrugător; nimicitor; zdrobitor; ucigător. /<fr. distructif

distructiv a. ce cauzează distrucțiunea.

DESTRUCTIV, -Ă adj. v. distructiv.

DESTRUCTIV, -Ă adj. v. distructiv.

DESTRUCTIV, -Ă adj. v. distructiv.

destructiv, ~ă a vz distructiv

DESTRUCTIV, -Ă adj. v. distructiv.

*destructív, -ă adj. (lat. destructivus). Care cauzează distrugere: acțiunea destructivă a apelor la suprafața pămîntuluĭ. – Și di- (it. distruttivo).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

distructiv adj. m., pl. distructivi; f. distructivă, pl. distructive

distructiv adj. m., pl. distructivi; f. distructivă, pl. distructive

distructiv adj. m., pl. distructivi; f. sg. distructivă, pl. distructive

distructiv

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DISTRUCTIV adj. v. distrugător.

DISTRUCTIV adj. devastator, dezastruos, distrugător, nimicitor, pustiitor, ruinător, (rar) prăpăditor, (înv. și pop.) pierzător, (înv.) dărăpănător, pustiicios, risipitor, ruinos. (Acțiunea ~ a vîntului.)

Distructiv ≠ constructiv

Intrare: distructiv
distructiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • distructiv
  • distructivul
  • distructivu‑
  • distructivă
  • distructiva
plural
  • distructivi
  • distructivii
  • distructive
  • distructivele
genitiv-dativ singular
  • distructiv
  • distructivului
  • distructive
  • distructivei
plural
  • distructivi
  • distructivilor
  • distructive
  • distructivelor
vocativ singular — —
plural — —
destructiv adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • destructiv
  • destructivul
  • destructivu‑
  • destructivă
  • destructiva
plural
  • destructivi
  • destructivii
  • destructive
  • destructivele
genitiv-dativ singular
  • destructiv
  • destructivului
  • destructive
  • destructivei
plural
  • destructivi
  • destructivilor
  • destructive
  • destructivelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

distructiv, distructivăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.