O definiție pentru docheți
Enciclopedice
docheti s. m. pl. Adepți ai unei erezii din sec. 1 d. Hr., care susținea că Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, s-a întrupat într-un corp aparent, deci și moartea Lui a a fost aparentă. – Din gr. doketai.[1]
- Corect: docheți — Octavian Mocanu
Intrare: docheți
docheți substantiv masculin plural
| substantiv masculin (M97) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | — | — |
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||