26 de definiții pentru dormi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DORMI, dorm, vb. IV. Intranz. 1. A se afla în stare de somn, a fi adormit. ◊ Expr. A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a) a fi foarte obosit, a pica de somn; b) a fi încet la treabă, a se mișca cu greutate. ♦ Fig. A fi absent la ceea ce se petrece în jur. ♦ Fig. A fi mort. 2. A rămâne peste noapte undeva; a mânea. 3. Fig. A zăcea ascuns; a mocni. [Var.: (reg.) durmi vb. IV] – Lat. dormire.

DORMI, dorm, vb. IV. Intranz. 1. A se afla în stare de somn, a fi adormit. ◊ Expr. A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a) a fi foarte obosit, a pica de somn; b) a fi încet la treabă, a se mișca cu greutate. ♦ Fig. A fi absent la ceea ce se petrece în jur. ♦ Fig. A fi mort. 2. A rămâne peste noapte undeva; a mânea. 3. Fig. A zăcea ascuns; a mocni. [Var.: (reg.) durmi vb. IV] – Lat. dormire.

dormi vi [At: PSALT. 127/12 / V: (îvr) durmi / Pzi: dorm / E: ml dormire] 1 A se afla în stare de somn. 2 (Pop; îe) ~re-ai mort (sau dus), ori somnul cel de veci Să mori! 3 (Pfm; îe) A ~ greu, sau (ca un) buștean, ca groșii, bute, tun, (rar) buba, bumbac, (ca) dus (de pe sau din lume), ca mort(ul pe moarte), (de poți) să tai lemne pe el (sau la capul lui) A avea un somn adânc. 4 (Îvp; îe) A ~ ca mielul la oaie A dormi liniștit. 5 (Pfm; îe) A ~ de-a-n picioarele (sau pe picioare), ori umblând, mergând (pe brazdă) A fi foarte obosit. 6 (Irn; îae) A fi leneș. 7 (Irn; îae) A fi bleg. 8 (Pfm; îe) A ~ boierește, sau ca un boier, ca (ori cât) un bei, ca un popă, popește, somnoros A dormi fără grijă (în confort). 9 (Pfm; îe) A ~ iepurește A dormi neliniștit și gata oricând să se trezească. 10 (Îlv) A ~ somnul drepților (sau cel de veci, de pe urmă, ori cel lung) A muri. 11 A rămâne peste noapte undeva. 12 (Fig; d. oameni) A fi mort. 13 (Fig; d. oameni) A nu fi atent sau a nu-și da seama ce se petrece. 14 (Îf negativă) A veghea. 15 (Fig; d. plante, semințe sau obiecte) A zăcea în amorțire. 16 (Reg; d. foc) A mocni.

DORMI, dorm, vb. IV. Intranz. 1. (Despre ființe) A se găsi în stare de somn, a fi adormit. Sublocotenentul Măgură dormea totdeauna la un loc cu soldații. CAMILAR, N. I 31. Dormii zdravăn în noaptea aceea și aproape fără de visuri. HOGAȘ, M. N. 231. Cănuță dormea la căldură, în patul bunică-sii. CARAGIALE, P. 19. Cum îți vei așterne, așa vei dormi.Cameră de dormit v. cameră. Vagon de dormit v. vagon.Fig. (Despre morți) [Căpitanii] dormeau... în mormintele cele mari. SADOVEANU, D. P. 8. Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici. EMINESCU, O. I 151. O! dormi în pace pe-aceste maluri, Îngînat dulce, ca-n vis ușor, De glasul mării purtat de valuri, De glasul nostru uimit de dor. ALECSANDRI, P. A. 75. ◊ Expr. A dormi buștean (sau tun, butuc, ca pămîntul, dus, ca dus de pe lume, ca un mort) v. c. A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a) a fi foarte obosit, a pica de somn; b) (fig.) a fi încet la treabă, a se mișca leneș; p. ext. a nu-i sta mintea la ceva, a fi absent. Ochii lui erau mai totdeauna coperiți de o ceață, așa că părea nepăsător pentru tot ce se petrece împrejuru-i și că umblă dormind pe picioare. MACEDONSKI, O. III 24. A dormi iepurește v. iepurește. A dormi numai cu un ochi v. ochi.Tranz. (Cu complementul «somn» sau «noapte») Murele au rămas neculese în codri și în vizuini își doarme sătul somnul ursul. ISAC, O. 210. Și unde nu să puse Ileana pe un somn dulce, de gîndeai că nu alta, fără de-ar fi șapte nopți legate laolaltă încă s-ar cumpăni să le doarmă. RETEGANUL, P. I 57. Voinicelul mi-o privea, Somnul dulce cum dormea... Și mereu se socotea: S-o deștepte-n grab’ au ba? TEODORESCU, P. P. 451. (Expr.) A dormi somnul (cel) de veci (sau cel lung, cel de pe urmă) = a) a fi mort; b) (în imprecații) a muri. Dormiți... dormire-ați somnul de veci! CAMILAR, N. I 335. Să nu crezi că doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci, să dormi! CREANGĂ, A. 17. Dormi tu, bărbățelul meu, Ierte-mi-te-ar dumnezeu! Dormi, dormire-ai somnul lung, Că multe-am tras și-mi agiung! ALECSANDRI, P. P. 355. 2. A mînea, a rămîne peste noapte undeva; a trage în gazdă. Ți-e drumu-ndelungat Și-i noapte. De n-ai gazdă-n sat, Să vii să dormi la noi. COȘBUC, P. I 230. 3. Fig. A fi lipsit de interes, a lucra fără tragere de inimă. Apoi dormi la abataj și scoți acord mic. DAVIDOGLU, M. 17. ♦ (În forma negativă) A veghea; a fi vigilent. Azi știu că duhul tău nu doarme, Că porți pistolul sub gheroc, Dar fii pe pace, avem arme Și ac de fiece cojoc. BANUȘ, B. 117. Producția crește mereu, și-acum cu secretarul ăsta nou, care intră peste tot... șeful fierbe.Să fiarbă, că nici eu nu dorm. DAVIDOGLU, M. 47. 4. Fig. A sta nemișcat, neclintit, în amorțire. Cîmpiile dorm fericite și neștiutoare. BOGZA, C. O. 206. Dealuri galbene și ruginii dormeau în jurul nostru somnul după-amiezelor de toamnă. GALACTION, O. I 98. Cînd luna-n lacuri își scaldă fața, Cînd vîntul doarme în cîmp, pe flori... Eu șoptesc nopții un dulce nume. MACEDONSKI, O. IV 10. Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri. EMINESCU, O. I 152. ♦ A zăcea ascuns; a mocni. Acea tainică simțire, care doarme-n a ta harfă. EMINESCU, O. I 137. ◊ Tranz. Păduri ce-și dorm foșnirea-n mica ghindă Se cer spre cer coroana să-și destindă. TOMA, C. V. 269. – Variantă: (Transilv.) durmi (RETEGANUL, P. I 47) vb. IV.

DORMI, dorm, vb. IV. Intranz. 1. A se găsi în stare de somn, a fi adormit. ◊ Expr. A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a) a fi foarte obosit, a pica de somn; b) fig. a fi încet la treabă, a se mișca leneș; p. ext. a fi absent la ceea ce se petrece în jur. ♦ Fig. A fi mort. ◊ Expr. (Tranz.) A dormi somnul (cel) de veci (sau cel lung, cel de pe urmă) = a fi mort; (în imprecații) a muri. 2. A rămîne peste noapte undeva; a mînea. 3. Fig. (În construcții negative) A veghea; a fi vigilent. 4. Fig. A zăcea ascuns; a mocni. Acea tainică simțire care doarme-n a ta harfă (EMINESCU). [Var.: (reg.) durmi vb. IV] – Lat. dormire.

A DORMI dorm intranz. 1) A se găsi în stare de somn; a fi adormit. ◊ ~ pe (sau din) picioare a fi foarte obosit; b) a fi încet la muncă; a fi leneș. 2) fig. A fi mort. Doarme somnul de veci. 3) A rămâne peste noapte undeva; a mânea. /<lat. dormire

dormì v. 1. a odihni coprins de somn; 2. fig. acea tainică simțire care doarme ’n a mea harpă EM. [Lat. DORMIRE].

DURMI vb. IV v. dormi.

DURMI vb. IV v. dormi.

DURMI vb. IV v. dormi.

durmi v vz dormi

NU DORM TOȚI CÎȚI AU OCHII ÎNCHIȘI = Aparența înșală.

dorm, a -í v. intr. (lat. dormire, it. dormire, pv. fr. cat. sp. pg. dormir.Dorm, doarme; să doarmă. Vechĭ șĭ azĭ Trans. Olt a durmi). Mă aflu în somn, mă odihnesc în somn. Fig. Nu mă mișc: apele dorm, luna, codru doarme. A dormi buștean (saŭ: ca bușteanu), tun (saŭ: ca tunu), ca plumbu, a dormi dus (adică: dus pe lumea cea-laltă, mort), a dormi adînc, foarte greŭ. Prov. Cum îțĭ veĭ așterne, așa veĭ dormi, ce veĭ semăna, aceĭa veĭ culege; cum te veĭ purta, așa veĭ fi recompensat. V. tr. A dormi un somn greŭ.

durmí V. dormi.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dormi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dorm, 3 sg. doarme, imperf. 1 dormeam; conj. prez. 1 sg. să dorm, 3 să doarmă; cond. prez. 2 sg. ai dormi/(în imprecații) dormire-ai; imper. 2 sg. afirm. dormi corectat(ă)

dormi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dorm, imperf. 3 sg. dormea; cond. prez. 2 sg. (în imprecații) dormire-ai

dormi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dorm, imperf. 3 sg. dormea; conj. prez. 3 sg. și pl. doarmă

dorm, dormim 1 pl., dormeam 1 imp., dormii 1 aor., dormire inf. s.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DORMI vb. 1. a se odihni, a se repauza, (înv. și reg.) a somna, (înv.) a (se) poposi, a (se) răposa, (arg.) a soili. (Nu poate fi deranjat, acum ~.) 2. a mânea. (~ peste noapte la han.)

DORMI vb. 1. a se odihni, a se repauza, (înv. și reg.) a somna, (înv.) a (se) poposi, a (se) răposa, (arg.) a soili. (Nu poate fi deranjat, acum ~.) 2. a mînea. (~ peste noapte la han.)

A dormi ≠ a (se) trezi, a veghea

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

dormi (-m, -mit), vb. – A se afla în stare de somn. – Mr. dormu, durnire, megl. dorm, istr. dormu. Lat. dormῑre (Cihac, I, 81; Pușcariu 544; Candrea-Dens., 506; REW 2751); cf. it. dormire, prov., fr., cat., sp., port. dormir. Cf. și adormi, dormita.Der. dormitor, s. n. (cameră de dormit); dormeză, s. f., din fr. dormeuse.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Dormi, Brutus? – Se zice că, după bătălia care l-a făcut pe Iulius Caesar stăpînul absolut al Republicii romane, Brutus care era socotit cel mai temut adversar al dictaturii și în care republicanii își puneau toate speranțele, a început să primească „bilețele”: „Dormi Brutus și Roma e-n cătușe!” sau „Dormi, Brutus? Nu, nu ești Brutus!” etc., ca să-l îndemne să intre în acțiune. Cuvintele acestea au fost popularizate de Shakespeare, în piesa Iuliu Cezar (act. II, sc. 1): Brutus, thou sleepst: awake and see thyself („Tu dormi, Brutus: trezește-te și privește-te!”), cît și de Voltaire, în tragedia Moartea lui Cezar (act. Il, sc. 2): „Tu dors, Brutus, et Rome est dans les fers” („Tu dormi, Brutus, și Roma e în lanțuri”). Sînt o aluzie istorică prin care cineva e incitat la acțiune, e deșteptat să treacă la luptă, apelîndu-se la patriotismul sau la datoria care-i revine. Numele de Brutus poate fi înlocuit, după caz, prin numele persoanei respective căreia te adresezi, așa cum de pildă revoluționarul francez Camille Desmoulins l-a înlocuit cu Danton, instigîndu-l pe acesta împotriva lui Robespierre. Într-o poezie ce satirizează pe oamenii lași și comozi, care acceptă despotismul, spre a nu-și tulbura siesta și odihna, Heine spune: „Dormim ca Burtus, somn adînc, închis;/ Dar Brutus s-a trezit și l-a ucis/ pe Cezar, cu pumnalul: căci romanii/ își prăpădeau și își mîncau tiranii!” (Pentru liniștire, v. 1-4).

Non omnibus dormio! (lat. „Nu dorm pentru toți”) – Expresie consemnată de Cicero în scrisorile sale „Ad familiares” (VII, 24, 1). Are la bază o amuzantă istorioară antică: un cetățean din Roma, neputînd suporta vizitele, se prefăcea că doarme cînd îi soseau musafiri. Într-o zi, zărind pe sub gene cum sclavul său se înfruptă pe ascuns din vinul casei, îi spuse: Non omnibus dormio! Vorba a rămas și poate fi utilizată în același sens, adică: mai închid eu ochii, dar nu chiar pentru toată lumea. LIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

A DORMI a face economie de lumină, a face nani, a pune bila pe cinci, a soili.

a dormi buștean / dus / greu expr. a avea un somn profund.

a dormi cu capul în priză expr. (glum.) a fi răcit din cauza curentului.

a dormi iepurește expr. a avea un somn ușor, a se trezi la cel mai mic zgomot.

a dormi somnul cel lung / de veci / drepților expr. a fi mort.

Intrare: dormi
verb (V301)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dormi
  • dormire
  • dormit
  • dormitu‑
  • dormind
  • dormindu‑
singular plural
  • dormi
  • dormiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dorm
(să)
  • dorm
  • dormeam
  • dormii
  • dormisem
a II-a (tu)
  • dormi
(să)
  • dormi
  • dormeai
  • dormiși
  • dormiseși
a III-a (el, ea)
  • doarme
(să)
  • doarmă
  • dormea
  • dormi
  • dormise
plural I (noi)
  • dormim
(să)
  • dormim
  • dormeam
  • dormirăm
  • dormiserăm
  • dormisem
a II-a (voi)
  • dormiți
(să)
  • dormiți
  • dormeați
  • dormirăți
  • dormiserăți
  • dormiseți
a III-a (ei, ele)
  • dorm
(să)
  • doarmă
  • dormeau
  • dormi
  • dormiseră
verb (V304)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • durmi
  • durmire
  • durmit
  • durmitu‑
  • durmind
  • durmindu‑
singular plural
  • dormi
  • durmiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dorm
(să)
  • dorm
  • durmeam
  • durmii
  • durmisem
a II-a (tu)
  • dormi
(să)
  • dormi
  • durmeai
  • durmiși
  • durmiseși
a III-a (el, ea)
  • doarme
(să)
  • doarmă
  • durmea
  • durmi
  • durmise
plural I (noi)
  • durmim
(să)
  • durmim
  • durmeam
  • durmirăm
  • durmiserăm
  • durmisem
a II-a (voi)
  • durmiți
(să)
  • durmiți
  • durmeați
  • durmirăți
  • durmiserăți
  • durmiseți
a III-a (ei, ele)
  • dorm
(să)
  • doarmă
  • durmeau
  • durmi
  • durmiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dormi, dormverb

  • 1. A se afla în stare de somn, a fi adormit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Sublocotenentul Măgură dormea totdeauna la un loc cu soldații. CAMILAR, N. I 31. DLRLC
    • format_quote Dormii zdravăn în noaptea aceea și aproape fără de visuri. HOGAȘ, M. N. 231. DLRLC
    • format_quote Cănuță dormea la căldură, în patul bunică-sii. CARAGIALE, P. 19. DLRLC
    • format_quote Cum îți vei așterne, așa vei dormi. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Murele au rămas neculese în codri și în vizuini își doarme sătul somnul ursul. ISAC, O. 210. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Și unde nu să puse Ileana pe un somn dulce, de gîndeai că nu alta, fără de-ar fi șapte nopți legate laolaltă încă s-ar cumpăni să le doarmă. RETEGANUL, P. I 57. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Voinicelul mi-o privea, Somnul dulce cum dormea... Și mereu se socotea: S-o deștepte-n grab’ au ba? TEODORESCU, P. P. 451. DLRLC
    • 1.1. Cameră de dormit. DLRLC
    • 1.2. Vagon de dormit. DLRLC
    • 1.3. figurat A fi absent la ceea ce se petrece în jur. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Ochii lui erau mai totdeauna coperiți de o ceață, așa că părea nepăsător pentru tot ce se petrece împrejuru-i și că umblă dormind pe picioare. MACEDONSKI, O. III 24. DLRLC
    • 1.4. figurat A fi mort. DEX '09 DEX '98
      • format_quote [Căpitanii] dormeau... în mormintele cele mari. SADOVEANU, D. P. 8. DLRLC
      • format_quote Dar lăsați măcar strămoșii ca să doarmă-n colb de cronici. EMINESCU, O. I 151. DLRLC
      • format_quote O! dormi în pace pe-aceste maluri, Îngînat dulce, ca-n vis ușor, De glasul mării purtat de valuri, De glasul nostru uimit de dor. ALECSANDRI, P. A. 75. DLRLC
    • chat_bubble A dormi buștean (sau tun, butuc, ca pământul, dus, ca dus de pe lume, ca un mort). DLRLC
    • chat_bubble A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a fi foarte obosit, a pica de somn. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A dormi de-a-n picioarele (sau pe picioare) = a fi încet la treabă, a se mișca cu greutate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble A dormi iepurește. DLRLC
    • chat_bubble A dormi numai cu un ochi. DLRLC
    • chat_bubble A dormi somnul (cel) de veci (sau cel lung, cel de pe urmă) = a fi mort. DLRLC
    • chat_bubble A dormi somnul (cel) de veci (sau cel lung, cel de pe urmă), în imprecații = muri. DLRLC
      sinonime: muri
      • format_quote Dormiți... dormire-ați somnul de veci! CAMILAR, N. I 335. DLRLC
      • format_quote Să nu crezi că doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci, să dormi! CREANGĂ, A. 17. DLRLC
      • format_quote Dormi tu, bărbățelul meu, Ierte-mi-te-ar dumnezeu! Dormi, dormire-ai somnul lung, Că multe-am tras și-mi agiung! ALECSANDRI, P. P. 355. DLRLC
  • 2. A rămâne peste noapte undeva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mânea
    • format_quote Ți-e drumu-ndelungat Și-i noapte. De n-ai gazdă-n sat, Să vii să dormi la noi. COȘBUC, P. I 230. DLRLC
  • 3. figurat A fi lipsit de interes, a lucra fără tragere de inimă. DLRLC
    • format_quote Apoi dormi la abataj și scoți acord mic. DAVIDOGLU, M. 17. DLRLC
    • 3.1. (În forma negativă) A fi vigilent. DLRLC
      sinonime: veghea
      • format_quote Azi știu că duhul tău nu doarme, Că porți pistolul sub gheroc, Dar fii pe pace, avem arme Și ac de fiece cojoc. BANUȘ, B. 117. DLRLC
      • format_quote Producția crește mereu, și-acum cu secretarul ăsta nou, care intră peste tot... șeful fierbe. – Să fiarbă, că nici eu nu dorm. DAVIDOGLU, M. 47. DLRLC
  • 4. figurat A sta nemișcat, neclintit, în amorțire. DLRLC
    • format_quote Cîmpiile dorm fericite și neștiutoare. BOGZA, C. O. 206. DLRLC
    • format_quote Dealuri galbene și ruginii dormeau în jurul nostru somnul după-amiezelor de toamnă. GALACTION, O. I 98. DLRLC
    • format_quote Cînd luna-n lacuri își scaldă fața, Cînd vîntul doarme în cîmp, pe flori... Eu șoptesc nopții un dulce nume. MACEDONSKI, O. IV 10. DLRLC
    • format_quote Stă castelul singuratic, oglindindu-se în lacuri, Iar în fundul apei clare doarme umbra lui de veacuri. EMINESCU, O. I 152. DLRLC
  • 5. figurat A zăcea ascuns. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: mocni
    • format_quote Acea tainică simțire, care doarme-n a ta harfă. EMINESCU, O. I 137. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Păduri ce-și dorm foșnirea-n mica ghindă Se cer spre cer coroana să-și destindă. TOMA, C. V. 269. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.