opțiuni
  • info
9 definiții pentru drobușor (dim.)

Explicative DEX

DROBUȘOR1, drobușori, s. m. Diminutiv al lui drob1 (1). – Drob1 + suf. -ușor.

DROBUȘOR1, drobușori, s. m. Diminutiv al lui drob1 (1). – Drob1 + suf. -ușor.

drobușor2 sm[1], sn [At: MARIAN, Î, 244 / Pl: ~șoare / E: drob2 + -ușor] 1-14 (Șhp) Drobuleț (1-14).

  1. posibilă greșeală de tipar, plural neconsemnat la această intrare, ci doar la drobușor1 — Ladislau Strifler

DROBUȘOR, drobușoare, s. n. Diminutiv al lui drob (I 1). Pe masă stau bucatele, iar în mijlocul mesei patru colaci unul peste altul, c-un smoc de steble de busuioc, c-un drobușor de sare și c-o năframă. SEVASTOS, N. 268.

DROBUȘOR, drobușoare, s. n. 1. Diminutiv al lui drob (I 1). 2. Plantă erbacee cu flori galbene, ale cărei frunze fermentate dau o culoare albastră, folosită la vopsit (Isatis tinctoria).

DROBIȘOR, DROGHIȘOR sbst. 1 = DROBIȚĂ 2 = DROBUȘOR 1 [drob², drog].

Ortografice DOOM

drobușor s. m., pl. drobușori

drobușor s. m., pl. drobușori

drobușor (bulgăre de sare, plantă) s. m., pl. drobușori

Enciclopedice

DROBUȘÓR (< drob) s. n. 1. Diminutiv al lui drob (1). 2. Plantă erbacee perenă din familia cruciferelor, înaltă de peste 50 cm, cu flori galbene, dispune în racem, fructe silicve și frunze albastru-brumate (Isatis tinctoria). În Evul Mediu, din frunzele culese înainte de înflorire, preparate într-un mod special, se obținea o pastă neagră-verzuie, care vopsea în albastru-indigo; floriel sau planta întreagă, uscate și apoi fierte, sunt utilizate pentru vopsit în galben.

Intrare: drobușor (dim.)
drobușor1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drobușor
  • drobușorul
  • drobușoru‑
plural
  • drobușori
  • drobușorii
genitiv-dativ singular
  • drobușor
  • drobușorului
plural
  • drobușori
  • drobușorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

drobușor, drobușorisubstantiv masculin

  • 1. Diminutiv al lui drob. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pe masă stau bucatele, iar în mijlocul mesei patru colaci unul peste altul, c-un smoc de steble de busuioc, c-un drobușor de sare și c-o năframă. SEVASTOS, N. 268. DLRLC
etimologie:
  • Drob + -ușor. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.