opțiuni
  • info

12 definiții pentru dușmănesc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUȘMĂNESC, -EASCĂ, dușmănești, adj. (Înv.) Al dușmanilor, privitor la dușmani. ♦ Dușmănos. – Dușman + suf. -esc.

DUȘMĂNESC, -EASCĂ, dușmănești, adj. (Înv.) Al dușmanilor, privitor la dușmani. ♦ Dușmănos. – Dușman + suf. -esc.

dușmănesc, ~ească a [At: LB / Pl: ~ești / E: dușman + -esc] 1 Care are o atitudine dușmănoasă. 2 Specific dușmanului (1). 3 Referitor la dușman (1). 4 Care aparține dușmanului (1).

DUȘMĂNESC, -EASCĂ, dușmănești, adj. (Învechit) Rău-voitor, ostil, vrăjmaș; al dușmanilor. Cetatea... purtînd pe zidurile sale urmele boambelor dușmănești, rămase singură. NEGRUZZI, S. I 175. Nu-i pasă Nici de cursă dușmănească, Nici de oaste-mpărătească. ALECSANDRI, P. P. 124.

DUȘMĂNESC ~ească (~ești) Care este caracteristic pentru dușmani; de dușman; vrăjmășesc; inamic. /dușman + suf. ~esc

dușmănesc a. ce vine dela un dușman, ostil: gând dușmănesc.

1) dușmănésc, -eáscă adj. Ostil, inamic, de dușman: trupe dușmăneștĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dușmănesc (înv.) adj. m., f. dușmănească; pl. m. și f. dușmănești

dușmănesc (înv.) adj. m., f. dușmănească; pl. m. și f. dușmănești

dușmănesc adj. m., f. dușmănească; pl. m. și f. dușmănești

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DUȘMĂNESC adj. v. dușmănos, inamic, neprietenesc, neprietenos, ostil, potrivnic, vrăjmaș.

dușmănesc adj. v. DUȘMĂNOS. INAMIC. NEPRIETENESC. NEPRIETENOS. OSTIL. POTRIVNIC. VRĂJMAȘ.

Dușmănesc ≠ prietenesc

Intrare: dușmănesc
dușmănesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dușmănesc
  • dușmănescul
  • dușmănescu‑
  • dușmănească
  • dușmăneasca
plural
  • dușmănești
  • dușmăneștii
  • dușmănești
  • dușmăneștile
genitiv-dativ singular
  • dușmănesc
  • dușmănescului
  • dușmănești
  • dușmăneștii
plural
  • dușmănești
  • dușmăneștilor
  • dușmănești
  • dușmăneștilor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dușmănesc, dușmăneascăadjectiv

  • 1. învechit Al dușmanilor, privitor la dușmani. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: inamic vrăjmășesc antonime: prietenesc
    • format_quote Cetatea... purtînd pe zidurile sale urmele boambelor dușmănești, rămase singură. NEGRUZZI, S. I 175. DLRLC
    • 1.1. Dușmănos, ostil, răuvoitor, vrăjmaș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: dușmănos ostil răuvoitor vrăjmaș
      • format_quote Nu-i pasă Nici de cursă dușmănească, Nici de oaste-mpărătească. ALECSANDRI, P. P. 124. DLRLC
etimologie:
  • Dușman + sufix -esc. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.