opțiuni
  • info

7 definiții pentru dunga

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DUNGA, dunghez, vb. I. Tranz. și refl. A face ca un obiect să aibă dungi sau a căpăta dungi. ♦ A însemna cu dungi. – Din dungă.

dunga [At: ALAS, 10 XI, 1935, 7/3 / V: ~ngi / Pzi: ~ghez[1] / E: dungă] 1 vt A face ca un obiect să aibă dungi. 2 vr A căpăta dungi. 3 vt (Buc; îf dungi) A face cute într-o materie 4 A însemna cu dungi. corectat(ă)

  1. În original, incorect tipărit: Pzi: ~esc, acesta din urmă ar fi prez. ind. pentru varianta dungi; o confirmă și definițiile cuv. de față din alte surse — LauraGellner

DUNGA, dunghez, vb. I. Tranz. și refl. A face ca un obiect să aibă dungi. ♦ A însemna cu dungi. – Din dungă.

dungi v vz dunga

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dunga vb., ind. prez.1 sg. dunghez, 3 sg. și pl. dunghează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DUNGA vb. a tărca, a vărga, (pop.) a învârsta, (reg.) a vârsta. (A ~ un material textil.)

DUNGA vb. a tărca, a vărga, (pop.) a învîrsta, (reg.) a vîrsta. (A ~ un material textil.)

Intrare: dunga
verb (VT205)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dunga
  • dungare
  • dungat
  • dungatu‑
  • dungând
  • dungându‑
 singular plural
  • dunghează
  • dungați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dunghez
 (să)
  • dunghez
  • dungam
  • dungai
  • dungasem
a II-a (tu)
  • dunghezi
 (să)
  • dunghezi
  • dungai
  • dungași
  • dungaseși
a III-a (el, ea)
  • dunghează
 (să)
  • dungheze
  • dunga
  • dungă
  • dungase
plural I (noi)
  • dungăm
 (să)
  • dungăm
  • dungam
  • dungarăm
  • dungaserăm
  • dungasem
a II-a (voi)
  • dungați
 (să)
  • dungați
  • dungați
  • dungarăți
  • dungaserăți
  • dungaseți
a III-a (ei, ele)
  • dunghează
 (să)
  • dungheze
  • dungau
  • dungară
  • dungaseră
verb (VT407)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dungi
  • dungire
  • dungit
  • dungitu‑
  • dungind
  • dungindu‑
 singular plural
  • dungește
  • dungiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dungesc
 (să)
  • dungesc
  • dungeam
  • dungii
  • dungisem
a II-a (tu)
  • dungești
 (să)
  • dungești
  • dungeai
  • dungiși
  • dungiseși
a III-a (el, ea)
  • dungește
 (să)
  • dungească
  • dungea
  • dungi
  • dungise
plural I (noi)
  • dungim
 (să)
  • dungim
  • dungeam
  • dungirăm
  • dungiserăm
  • dungisem
a II-a (voi)
  • dungiți
 (să)
  • dungiți
  • dungeați
  • dungirăți
  • dungiserăți
  • dungiseți
a III-a (ei, ele)
  • dungesc
 (să)
  • dungească
  • dungeau
  • dungiră
  • dungiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dunga, dunghezverb

etimologie:
  • dungă DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.