ECHIVALENT, -Ă, echivalenți, -te, adj., s. n. I. Adj. (Adesea substantivat) Care are aceeași valoare, același efect, aceeași semnificație sau același sens cu altceva. ♦ (Despre figuri geometrice) Care are aceeași arie cu altă figură, fără a fi identică cu aceasta. II. S. n. Mărime, număr etc. care caracterizează egalitatea sau echivalența, dintr-un anumit punct de vedere, a două efecte sau a două acțiuni. [Pl. și: (II, m.) echivalenți] – Din fr. équivalent, lat. aequivalens, -ntis.

echivalent, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ecui~, ecvi~, equi~ a, sn / Pl: ~nți, ~e / E: fr équivalent, lat aequivalens, -ntis] 1-8 smf, a (Valoare, efect, semnificație, sens) egale cu altceva. 9-10 a (D. figuri geometrice) Care are aceeași suprafață sau același volum cu altă figură, fără a fi identică cu aceasta. 11-12 sn, a (Cuvânt) identic ca sens cu altul. 13-14 sn, a (Mărime, număr etc.) care caracterizează egalitatea sau echivalența, dintr-un anumit punct de vedere, a două efecte sau a două acțiuni. 15-18 sn, a (Cuvânt, expresie) care poate substitui un alt cuvânt, o altă expresie. 19 sn Marfa care, având înglobată în ea aceeași cantitate de muncă socială cu o altă marfă, servește la exprimarea valorii acesteia din urmă. 20 sn (Îs) ~ general Marfa care servește la exprimarea valorii tuturor celorlalte mărfuri, îndeplinind rolul de bani.

*ECHIVALENT I. adj. 1 De aceeași valoare, care este tot de un preț ¶ 2 📐 Figuri ~e, care au aceeași suprafață, dar nu se pot suprapune, neavînd aceeași formă: triunghiu ~ cu un pătrat ¶ 3 📻 Forțe ~e, care produc același efect ¶ 4 ➕ Ecuațiuni ~e, care au aceleași soluțiuni. II. (pl.-ente) sn. Ce este de aceeași valoare, de același preț. III. sm. 🔬 Cantitatea dintr’un corp care poate să înlocuească o cantitate determinată dintr’un alt corp pentru a produce același efect sau să joace același rol ¶ 2 📻 ~ mecanic al căldurii, munca mecanică corespunzătoare unei calorii; e egală cu 425 de kilogrametri [fr. équivalent].

ECHIVALENT, -Ă, echivalenți, -te, adj., s. n. I. Adj. (Adesea substantivat) Care are aceeași valoare, același efect, aceeași semnificație sau același sens cu altceva. ♦ (Despre figuri geometrice) Care are aceeași suprafață sau același volum cu altă figură, fără a fi identică cu aceasta. II. S. n. 1. Mărime, număr etc. care caracterizează egalitatea sau echivalența, dintr-un anumit punct de vedere, a două efecte sau a două acțiuni. 2. Marfă care, având înglobată în ea aceeași cantitate de muncă socială cu o altă marfă, servește la exprimarea valorii acesteia din urmă. ◊ Echivalent general = marfă care servește la exprimarea valorii tuturor celorlalte mărfuri, îndeplinind rolul de bani. – Din fr. équivalent, lat. aequivalens, -ntis.

ECHIVALENT, -Ă adj. De valoare egală. ♦ (Despre cuvinte, locuțiuni etc.) Identic ca sens cu altul. ♦ (Despre figuri geometrice) Egal ca arie cu altă figură, fără a coincide ca formă. // s.m. Cantitate de materie, de forță etc. egală cu o alta. [Cf. fr. équivalent, lat. aequivalens].

ECHIVALENT, -Ă I. adj. 1. (și s.) care are aceeași valoare, semnificație, același efect cu altceva. 2. (despre figuri, corpuri geometrice) cu aceeași arie, fără a coincide ca formă. II. s. n. 1. cantitate de materie, de forță etc. egală cu o alta. 2. mărime, număr, etc. care caracterizează egalitatea de valoare sau de semnificație a două efecte sau acțiuni. 3. marfă care, având înglobată în ea aceeași cantitate de muncă socială cu o altă marfă, servește la exprimarea valorii acesteia. (< fr. équivalent, lat. aequivalens)

ECHIVALENT² ~e n. 1) Mărime care indică echivalența a două forțe sau a două acțiuni. 2) Marfă care poate servi la exprimarea valorii altei mărfi în procesul schimbului. /<fr. équivalent, lat. aequivalens, ~ntis

echivalent a. care este de aceeaș valoare. ║ n. ceeace echivalează.

*echivalént, -ă adj. (lat. aequívalens, -éntis). Egal în valoare. Geom. Figurĭ echivalente, care închid același spațiŭ, dar nu se pot suprapune. S. m. și n., pl. e. A propune un echivalent, a întrebuința echivalențĭ. Echivalentu mecanic al călduriĭ, raport constant, egal cu 425, care există între o muncă executată și cantitatea de căldură corespondentă.

ecvivalent, ~ă a, sn vz echivalent

!echivalent² s. n., pl. echivalente

!echivalent² s. n. / s. m., pl. echivalente/echivalenți

echivalent s. n., pl. echivalente

ECHIVALENT s. n. (cf. fr. équivalent, lat. aequivalens): cuvânt sau locuțiune cu valoare morfologică, cu semnificație lexicală și cu funcție sintactică asemănătoare cu aceea a unui alt cuvânt sau cu aceea a unei alte locuțiuni. Se poate vorbi astfel despre un e. morfologic, lexical, sinonimic și sintactic al unui cuvânt sau al unei locuțiuni: substantivul regret poate fi e. morfologic, lexical, sinonimic și sintactic al substantivului căință sau al locuțiunii substantivale părere de rău; de asemenea, verbul a observa poate fi e. morfologic, lexical, sinonimic și sintactic al verbelor a remarca, a constata sau al locuțiunii verbale a băga de seamă etc. ◊ ~ unic: e. al unei locuțiuni, reprezentat printr-un singur cuvânt. Astfel: verbul a fugi este e. unic al locuțiunii verbale a o lua la sănătoasa; substantivul necaz este e. unic al locuțiunii substantivale bătaie de cap; adjectivul valoros este e. unic al locuțiunii adjectivale de valoare; pronumele ceva este e. unic al locuțiunii pronominale cine știe ce; adverbul apoi este e. unic al locuțiunii adverbiale pe urmă; prepoziția cu este e. unic al locuțiunii prepoziționale împreună cu; conjuncția până este e. unic al locuțiunii conjuncționale până ce etc.