ECONOMIC, -Ă, economici, -ce, adj. 1. Care aparține economiei, privitor la economie; economicesc. 2. (Și adverbial) Care cere puține cheltuieli, care permite economii; ieftin, convenabil, economicos. – Din fr. économique.

economic², ~ă smf vz economist

economic¹, ~ă [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: ic~ / Pl: ~ici, ~ice / E: ngr οἰκονομικός^[1]] 1 a (Asr) Care se referă la economie¹ (4) Si: (îvr) economicesc (4). 2 a (Asr) Care aparține economiei¹ (4) Si: (îvr) economicesc (5). 3 (Asr) a Care se ocupă cu economia¹ (4) Si: (îvr) economicesc (6). 4 a Care necesită puține cheltuieli, asigurând realizarea de economii Si: economicos (3), ieftin Cf convenabil. 5 av Cu economie¹ (6) Si: (înv) economicește (4), (îvr) economistic (1). 6 a Care privește economia¹ (14) Si: (rar) economistic (3), (înv) economicesc (1), (îvr) economiesc (1). 7 a Care aparține economiei Si: (rar) economistic (1), (înv) economicesc (2), (îvr) economiesc (2). 8 a Care se ocupă cu economia (14) Si: (rar) economistic (4), (înv) economicesc (3), (îvr) economiesc (3). 9 a (D. discipline științifice, scrieri etc.) Care studiază economia¹ (14). 10 a Care privește starea materială a cuiva. 11 a Care ține de aspectul pecuniar. corectat(ă)

*ECONOMIC, pop. ICONOMIC I. adj. 1 Ce se face cu puțină cheltuială, cu bani puțini: procedeu economic, birt iconomic, unde se mănîncă cu puțini bani ¶ 2 Ce privește gospodăria unei familii, unui Stat ¶ 3 Ce privește economia politică. II. adv. Cu economie [fr. și ngr. οίχονομιχός].

ECONOMIC, -Ă, economici, -ce, adj. 1. Care aparține economiei, privitor la economie; economicesc. 2. (Și adv.) Care cere puține cheltuieli, care permite economii; ieftin, convenabil, economicos. – Din fr. économique.

ECONOMIC, -Ă, economici, -e, adj. 1. Care se referă la economie (1), din domeniul economiei (1); care privește producția. Înfăptuirea măsurilor economice tinzînd la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii impune sfaturilor populare să acorde o foarte mare atenție intensificării schimbului între oraș și sat. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2835. ◊ Geografie economică = parte a geografiei care studiază activitatea economică a societății omenești în diferite condiții sociale și de clasă și cercetează fenomenele economice, ținînd seamă de răspîndirea lor geografică. ◊ (Substantivat) Economicul și politicul formează un tot indisolubil. 2. Care cere puține cheltuieli, care restrînge cheltuielile, care dă ocazia să economisești ceva, care permite economii. Dincolo de intrare, spre maidanul cu basculă, era un birt economic, cu șopron de scînduri, sub care mîncau, la prînz și seara, căruțașii, hamalii de la magaziile gării și sacagii. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 15. ◊ (Adverbial) Cu gaze naturale locuințele se încălzesc economic.

ECONOMIC, -Ă adj. 1. Referitor la economie; de (din) economie. 2. Care cere puține cheltuieli, eforturi, cu care se cheltuiește puțin; ieftin, convenabil. [Cf. fr. économique, it. economico, lat. oeconomicus, gr. oikonomikos].

ECONOMIC, -Ă adj. 1. referitor la economie. 2. care cere puține cheltuieli, eforturi; ieftin, convenabil. (< fr. économique, lat. oeconomicus, gr. oikonomikos)

ECONOMIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de economie; propriu economiei. Colaborare ~că. 2) Care necesită cheltuieli reduse; cu cheltuieli mici; economicos. Metodă ~că de prelucrare a lemnului. /<fr. économique

economic a. 1. ce ține de economie; 2. ce micșorează cheltuielile: birt economic. ║ adv. cu economie.

*económic, -ă adj. (vgr. oikonomikós). Relativ la economie (fie particulară orĭ politică). Care micșorează cheltuĭelile: locandă economică. Adv. Cu economie, fără cheltuĭelĭ inutile: a trăi economic. – Și iconómic și iconomicós (după ngr. ikonomikós).

economic adj. m., pl. economici; f. economică, pl. economice

economic adj. m., pl. economici; f. economică, pl. economice

economic adj. m., pl. economici; f. sg. economică, pl. economice

ECONOMIC adj. v. economicos.

ECONOMIC adj. economicos, rentabil, (înv.) economicesc. (Un procedeu ~.)

COMUNITATE ECONOMICĂ EUROPEANĂ (Communauté Economique Européene, C.E.E.) (PIAȚA COMUNĂ), organizație internațională guvernamentală, de integrare economică, cu sediul la Bruxelles, creată în urma semnării Tratatului de la Roma din 1957 (intrat în vigoare în 1958) în scopul creării unei piețe comune prin armonizarea politicilor economice și eliminarea obstacolelor din calea liberei circulații a persoanelor și a capitalurilor statelor membre. Face parte, alături de Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului și de Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, din Comunitățile Europene, fiecare din aceste trei organizații continuînd să posede o structură proprie, avînd mai multe organe principale comune (v. Comunitățile Europene). Membri fondatori: Belgia, Franța, R.F.G., Italia, Luxemburg, Olanda. Alți membri: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie în 1973, Grecia din 1981, Spania și Portugalia din 1986. Acorduri încheiate de C.E.E.: acord de uniune vamală cu A.E.L.S. (intrat în vigoare în 1977) și acorduri comerciale comerciale bilaterale cu state membre A.E.L.S. (Austria, Elveția, Islanda, Norvegia, Suedia și Finlanda); acorduri de asociere (membru asociat) cu Turcia (1964), Malta (1971), Cipru (1972), Ceho-Slovacia, Polonia, Ungaria în 1991. România a semnat un nou acord de cooperare economică cu C.E.E. în 1991. Sisteme de preferință generalizate adoptate de C.E.E.: în 1971 pentru 91 de țări în curs de dezvoltare, extins ulterior la 126 de țări și 22 terit. dependente și neautonome (în 1980 este adoptat un nou sistem de preferințe generalizate pentru perioada 1981-1985). În 1985 este adoptat Actul unic european care elimină restricțiile fiscale și armonizează legile de funcționare a societăților anonime pentru realizarea completă a pieții interne comunitare pînă în 1992.

CONSILIUL DE AJUTOR ECONOMIC RECIPROC (C.A.E.R.), organizație internațională de colaborare economică între state socialiste. Creată în 1959 pe baza tratatului din 1949. Membri fondatori: Bulgaria, Ceho-Slovacia, Polonia, România, Ungaria și U.R.S.S. Ulterior, la C.A.E.R. au aderat Albania (în 1949; din 1962 nu mai participă la activități), R.D.G. (1951), Mongolia (1962), Cuba (1972) și Vietnam (1978). Iugoslavia a avut un statut de observator. Constituit după modelul și teoriile economice sovietice, C.A.E.R. a avut drept scop satelizarea față de Moscova a țărilor membre, atît în planul economic cît și în cel politic; desființat la 28 iunie 1991.

CONSILIUL ECONOMIC ȘI SOCIAL AL O.N.U. v. Organizația Națiunilor Unite.

ORGANIZAȚIA PENTRU COOPERARE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ (O.C.D.E. în engl.: Organization for Economic Cooperation and Development – O.E.C.D.; în fr.: Organisation de Cooperation et de Développement Economique – O.C.D.E.), organizație internațională guvernamentală, cu sediul la Paris (Franța), creată la 30 sept. 1961, ca succesoare a Organizației Europene pentru Cooperare Economică înființată în 1948. Reprezintă un forum pentru discutarea și coordonarea activităților sociale și economice ale țărilor membre, propunându-și să favorizeze expansiunea lor economică și dezvoltarea pe baze multilaterale a comerțului mondial. Are 30 de membri (2001): Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Rep. Coreea, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Japonia, Luxemburg, Marea Britanie, Mexic, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, S.U.A., Suedia, Turcia, Ungaria. În domeniul energiei (convenționale și nucleare) cea mai mare parte a activității organizației se desfășoară în cadrul a două agenții create de Consiliul O.C.D.E. în acest scop: – Agenția Internațională pentru Energie (în engl.: International Energy Agency – I.E.A.), cu sediul la Paris (Franța), creată în 1974, în scopul cooperării în problemele privind energia. Are 26 de membri (ai O.C.D.E., cu excepția Rep. Coreea, Mexicului, Poloniei și Ungariei). – Agenția O.C.D.E. pentru Energie Nucleară (O.E.C.D.; în engl.: Nuclear Energy Agency – N.E.A.), cu sediul la Seine, Saint-Germain (Franța), creată în 1958, în scopul promovării folosirii energiei nucleare în scopuri pașnice. Are 28 membri (ai O.C.D.E., cu excepția Noii Zeelande și Poloniei). Principalul organ este Consiliul Ministerial (în care sunt reprezentate toate țările membre), asistat de un Comitet Executiv (14 membri) și de un Secretariat general. Marea parte a activității sale se desfășoară în grupuri de lucru și în peste 200 de comitete specializate.