9 definiții pentru elaborare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ELABORARE, elaborări, s. f. Acțiunea de a elabora și rezultatul ei; lucrare. – V. elabora.

ELABORARE, elaborări, s. f. Acțiunea de a elabora și rezultatul ei; lucrare. – V. elabora.

elaborare sf [At: DÎMBOVIȚA (1858), 22/19 / Pl: ~rări / E: elabora] 1 (Rar; d. organe, organisme etc.) Secreție. 2 (Rar; d. organe, organisme etc.) Digerare. 3 Interpretare. 4 Formulare definitivă (printr-o muncă metodică și susținută) a unei idei, doctrine, a unui text de lege etc. Si: alcătuire, compunere, creație, întocmire, realizare, (înv) elaborat1 (1), elaborație (3). 5 (Pex) Redactare. 6 Transpunere. 7 Pregătire. 8 Lucrare. 9 Efectuare a unor anumite modificări Si: elaborat1 (9). 10-11 Efectuare a operațiilor necesare pentru extragerea de metale din minereuri sau pentru obținerea unor aliaje în stare topită în vederea turnării lor Si: elaborat1 (10-11). 12-13 Ansamblu al operațiilor efectuate pentru (extragerea de metale sau pentru) obținerea unui aliaj.

ELABORARE, elaborări, s. f. Acțiunea de a elabora și rezultatul ei; formulare. Continuînd să dea ajutor pentru elaborarea invențiilor și raționalizării, cabinetul tehnic se preocupă permanent și de extinderea metodelor înaintate. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2696. În elaborarea teoretică a problemelor perioadei de trecere de la capitalism la socialism, în condițiile specifice țării noastre, o deosebită însemnătate are activitatea științifică a catedrelor de științe sociale, publicarea de lecții, monografii, studii etc. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 362, 5/6. Eminescu dispunea, în momentul elaborării poetice, de materialul de limbă necesar. ROSETTI, S. L. 41.

ELABORARE s.f. Acțiunea de a elabora și rezultatul ei; formulare, lucrare. [< elabora].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

elaborare s. f., g.-d. art. elaborării; pl. elaborări

elaborare s. f., g.-d. art. elaborării; pl. elaborări

elaborare s. f., g.-d. art. elaborării; pl. elaborări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ELABORARE s. 1. v. creare. 2. v. redactare. 3. v. inventare. 4. v. emitere.

ELABORARE s. 1. alcătuire, compunere, creare, întocmire, realizare, redactare, scriere, scris, (înv.) izvodire, redacție, redijare. (~ unei opere literare.) 2. concepere, formulare, întocmire, redactare. (~ unei scrisori.) 3. concepere, creare, imaginare, inventare, născocire, plănuire, plăsmuire, proiectare, realizare, scornire, (înv. și pop.) izvodire. (~ unui nou sistem de...) 4. emitere, enunțare, expunere, formulare. (~ unei noi teorii asupra...)

Intrare: elaborare
elaborare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • elaborare
  • elaborarea
plural
  • elaborări
  • elaborările
genitiv-dativ singular
  • elaborări
  • elaborării
plural
  • elaborări
  • elaborărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

elaborare, elaborărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a elabora și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Continuînd să dea ajutor pentru elaborarea invențiilor și raționalizării, cabinetul tehnic se preocupă permanent și de extinderea metodelor înaintate. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2696. DLRLC
    • format_quote În elaborarea teoretică a problemelor perioadei de trecere de la capitalism la socialism, în condițiile specifice țării noastre, o deosebită însemnătate are activitatea științifică a catedrelor de științe sociale, publicarea de lecții, monografii, studii etc. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 362, 5/6. DLRLC
    • format_quote Eminescu dispunea, în momentul elaborării poetice, de materialul de limbă necesar. ROSETTI, S. L. 41. DLRLC
etimologie:
  • vezi elabora DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.