3 definiții pentru electru
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
electru1 sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îvr) ile~ / E: ns cf electric, electricitate] (Înv) Electricitate.
*eléctru n. (vgr. élektron). Aliaj de aur și argint. Chihlimbar. – La Dos. ilectru (ngr. ilektron), chihlimbar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
electru s. m. – Ambră. – Var. ilectru. Gr. ἠλέϰτρον (sec. XVIII). Înv. Se întîlnește cu electric, adj., din fr., cu numeroși der.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: electru
electru substantiv masculin
| substantiv masculin (M62) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)