11 definiții pentru emenagog (medicament)
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
EMENAGOG, emenagoge, s. n. Medicament care provoacă, care favorizează menstruația. – Din fr. emménagogue.
emenagog sn [At: ENC. ROM. / V: (rar) ~ă / Pl: ~oge și (rar) ~oage / E: fr emménagogue] (Med) 1-2 Medicament (sau substanță) care provoacă menstruația. 3 Abortiv. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMENAGOG, s. n. Medicament care provoacă, care favorizează menstruația. – Din fr. emménagogue.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de baron
- acțiuni
EMENAGOG adj., s.n. (Medicament) care provoacă menstruația. [< fr. emménagogue, cf. gr. emmena – menstruație, agogos – care provoacă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
EMENAGOG, -Ă adj., s. n. (medicament) care provoacă menstruația. (< fr. emménagogue)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*emenagóg n., pl. oage (vgr. émmenos, mensual, pl. n. emmena, menstrue, și agogós, care aduce. V. ped-agog). Med. Medicament care provoacă menstruele, și pin urmare, în stare de graviditate, avortu.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
emenagogă sf vz emenagog
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
emenagog s. n., pl. emenagoge
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
emenagog s. n., pl. emenagoge
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
emenagog s. n., pl. emenagoge
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
EMEN-, v. EMENO-. □ ~agog (v. -agog), adj., s. n., (substanță) care provoacă sau favorizează menstruația.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv neutru (N3) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F6) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F6.1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
emenagog, emenagogăadjectiv emenagog, emenagogesubstantiv neutru
- 1. (Medicament) care provoacă, care favorizează menstruația. DEX '09 MDA2 DEX '98 DN MDN '00 DETS
etimologie:
- emménagogue DEX '09 MDA2 DEX '98 DN MDN '00