23 de definiții pentru energie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ENERGIE, energii, s. f. 1. Capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dată în altă stare. 2. Forță, putere, tărie, vigoare, capacitate de a acționa. ♦ Fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiuni. – Din fr. énergie, lat. energia.

energie sf [At: CANTEMIR, IST. 368 / V: (înv) ~rghie (A și: ener~), (îvr) in~ / Pl: ~ii / E: fr energie, it energia, lat energia, ngr ενεργεια, cf ger Energie] 1 Vigoare. 2 Capacitate (fizică sau morală) a unei ființe de a depune un efort sau de a face o acțiune. 3 Fermitate (în atitudini). 4 (Îla) De ~ Viguros. 5-6 (îljv) Cu ~ Energic (5-6). 7 (Înv; îe) A se face ~rghie A se da curs. 8 (Înv) Eficacitate. 9 (Pex) Intensitate sonoră. 10 (Lpl) Resursele (fizice sau morale) de care dispune o ființă, o colectivitate la un moment dat. 11 Capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic în trecerea dintr-o stare în altă stare dată. 12 Măsura generală a diferitelor forme de mișcare a materiei. corectat(ă)

ENERGIE, energii, s. f. 1. Capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic în trecerea dintr-o stare în altă stare dată. 2. Forță, putere, tărie, vigoare, capacitate de a acționa. ♦ Fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiuni. – Din fr. énergie, lat. energia.

ENERGIE, energii, s. f. 1. Capacitatea unui sistem fizic de a efectua lucru mecanic la trecerea din starea sa într-o anumită stare de referință. Punînd în valoare energia apelor noastre, vom trezi la viață regiuni înapoiate, vom crea posibilități pentru mari lucrări de irigație, pentru asanări și lucrări de fertilizare a pămînturilor degradate și inundabile. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 326. ◊ Energie cinetică v. cinetic. Energie potențială v. potențial. Energie electrică v. electric. Energie atomică (sau nucleară) v. atomic. 2. Forță, putere, tărie, vigoare, capacitate de a acționa. Tineretul nostru studențesc trebuie să-și îndrepte energia și avîntul spre cucerirea cetății științei. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 1/6. Ca pe orice fricos, pe Klapka îl înfierbînta curajul și energia altora. REBREANU, P. S. 105. Amîndoi luptau, se îndemnau la muncă, își aduceau partea lor de energie în marea și generoasa frămîntare a vieții. VLAHUȚĂ, O. A. III 75.

ENERGIE s.f. 1. Capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic sau o altă acțiune echivalentă. 2. Forță, putere, vigoare, tărie. ♦ Fermitate, hotărîre în atitudini, în acțiuni. [Gen. -iei. / < fr. énergie, it. energia, cf. gr. energeia – activitate].

ENERGIE s. f. 1. capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic sau o altă acțiune echivalentă. 2. forță, putere, vigoare. ◊ fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiuni. (< fr. énergie, lat. energia, gr. energeia)

ENERGIE ~i f. 1) Mărime egală cu capacitatea unui sistem material de a efectua un lucru mecanic în procesul de transformare dintr-o stare în alta. ~ mecanică. ~ termică. ~ atomică. 2) Capacitate de a acționa efectiv, cu multă forță și fermitate; vitalitate fizică. 3) Hotărâre și perseverență în atitudini și în acțiuni. A acționa cu ~. [G.-D. energiei] /<fr. énergie, lat. energia

energie f. 1. putere, vigoare fizică sau morală; 2. fig. forță, tărie sufletească.

*energíe f. (vgr. en-érgeia, d. érgon, lucrare. V. argat). Putere, eficacitate: energia unuĭ remediŭ. Fig. Putere, tărie de suflet, de caracter. Fiz. Facultatea de a fi energetic, de a dezvolta forță.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

energie s. f., art. energia, g.-d. art. energiei; pl. energii, art. energiile (desp. -gi-i-)

energie s. f., art. energia, g.-d. art. energiei; pl. energii, art. energiile

energie s. f., art. energia, g.-d. art. energiei; pl. energii, art. energiile (sil. -gi-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ENERGIE s. 1. dinamism, forță, impetuozitate, putere, robustețe, tărie, vigoare, vitalitate, vlagă, (livr.) potență, (pop.) vânjoșenie, vânjoșie, vârtoșie, voinicie, (reg.) mau, vânj, vlastă, (Munt., Olt. și Ban.) snagă, (înv.) sforță, tărime, vârtute, vlavie, (fig.) sevă. (Dă dovadă de o ~ inepuizabilă.) 2. v. bărbăție. 3. (FIZ.) energie atomică = energie nucleară; energie electrică v. lumină electrică; energie nucleară v. energie atomică.

ENERGIE s. 1. dinamism, forță, impetuozitate, putere, robustețe, tărie, vigoare, vitalitate, vlagă, (livr.) potență, (pop.) vînjoșenie, vînjoșie, vîrtoșie, voinicie, (reg.) mau, vînj, vlastă, (Munt., Olt. și Ban.) snagă, (înv.) sforță, tărime, virtute, vlavie, (fig.) sevă. (Dă dovadă de o ~ inepuizabilă.) 2. bărbăție, putere, vigoare. (De o ~ demnă de laudă.) 3. energie electrică = electricitate, lumină electrică. (S-a întrerupt ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

energie (energii), s. f.1. Capacitate a unui sistem de a efectua un lucru mecanic. – 2. Forță, tărie, putere. – Var. (înv.) energhie. Gr. ἐνέργεια (sec. XVIII, cf. Gáldi 178), și modern din fr. énergie.Der. energic, adj.; energetic, adj.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

energie de bazin, (engl.= basin energy) (sedim.), starea de agitație a unui mediu acvatic determinat de frecvența și intensitatea cu care valurile și curenții controlează procesele de transport și acu-mulare a sedimentelor în acel mediu. În lagune și mări adânci e.b. este considerată scăzută, iar în zonele litorale și pe șelful intern, ridicată.

SURSĂ DE ENERGIE instalație plasată în aeronave care asigură alimentarea aparaturii de bord, a sistemelor de supraviețuire a echipajului, a mijloacelor de telecomunicații și a acționării propulsoarelor în timpul zborului. De regulă se utilizează curentul continuu de 12 sau 24 V, pentru unele aparate existând convertizoare de curent alternativ.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

energie, energii s. f. 1. Capacitate a unui sistem de a efectua lucru mecanic în trecerea dintr-o stare în altă stare. 2. Forță, putere, vigoare, tărie; capacitate de a acționa. 3. (La pl.) Energii divine necreate = lucrările lui Dumnezeu, izvorând din ființa Sa și fiind comune persoanelor Sfintei Treimi, prin care Dumnezeu se lasă împărtășit oamenilor. ♦ Disputa sfântului Grigore Palama (†1359) cu teologii scolastici latini Varlaam și Achindin despre lucrările lui Dumnezeu, despre har și despre relația dintre acestea și ființa lui Dumnezeu, constituind o dezvoltare târzie a teologiei bizantine. – Din fr. énergie, lat. energia. (< gr. energhia).

ENERGÍE (< fr., lat.) s. f. 1. Mărime ce caracterizează capacitatea unui corp sau a unui sistem de a efectua un lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dată în altă stare; se măsoară în jouli (J) sau în unități tolerate: kilowatt-oră (kWh); erg, kilogram-forță-metru (kgfm), electron-volt (eV). Diferitele forme de e. (mecanică, electrică, magnetică, solară) se transformă din unele în altele în mod echivalent, conform legii conservării energiei. V. cinetic, electric, eolian, geotermal, informațional, potențial, solar.E. atomică (sau nucleară) = e. degajată într-o reacție de fisiune sau fuziune nucleară. E. internă = funcție de stare a unui sistem termodinamic ce înglobează totalitatea formelor de energie pe care le posedă particulele sale. E. radiantă = e. care se propagă în spațiu sub formă de radiație de natură ondulatorie, elastică sau corpusculară. E. chimică = e. care se eliberează sau se absoarbe în reacțiile chimice, determinată de componența și structura chimică a substanțelor. 2. Forță, vigoare, tărie. ♦ (BOT.) E. germinativă = însușire calitativă a semințelor de a germina într-un interval de timp cât mai scurt. ♦ Fermitate, hotărâre în atitudini, în acțiune.

AGENȚIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU ENERGIA ATOMICĂ (A.I.E.A.; în engl.: Internațional Atomic Energy Agency – I.A.E.A.), agenție specializată guvernamentală în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Viena (Austria), creată la 7 oct. 1957, în scopul coordonării activităților internaționale pentru cooperarea tehnico-științifică în domeniul utilizării tehnologiei nucleare în scopuri pașnice. Are birouri de legătură în Canada, Geneva, New York și Tōkyō, laboratoare în Austria și Monaco și un centru de cercetări la Triest (Italia), administrat de U.N.E.S.C.O. A.I.E.A. are 134 state membre (2002), printre care și România (din 1957).

AGENȚIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU ENERGIE ATOMICĂ (A.I.E.A.; în engl. International Atomic Energy Agency – I.A.E.A.) V. Organizația Națiunilor Unite.

COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEI ATOMICE (EURATOM), organizație internațională guvernamentală, cu sediul la Bruxelles, una din cele trei entități ale Comunităților Europene. Fondată prin Tratatul separat de la Roma din 1957, își începe activitatea în 1958, în scopul coordonării politicilor statelor membre în domeniul cercetării nucleare și al creării unei piețe comune pentru materialele și echipamentele nucleare. Membri fondatori: Belgia, Franța, R.F.G., Italia, Luxemburg și Olanda. Alți membri: Danemarca, Irlanda și Marea Britanie (din 1973), Grecia (din 1981, membru plin în 1986), Spania și Portugalia (din 1986).

Intrare: energie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • energie
  • energia
plural
  • energii
  • energiile
genitiv-dativ singular
  • energii
  • energiei
plural
  • energii
  • energiilor
vocativ singular
plural
energhie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

energie, energiisubstantiv feminin

  • 1. Capacitate a unui sistem (fizic) de a efectua lucru mecanic la trecerea dintr-o stare dată în altă stare. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Punînd în valoare energia apelor noastre, vom trezi la viață regiuni înapoiate, vom crea posibilități pentru mari lucrări de irigație, pentru asanări și lucrări de fertilizare a pămînturilor degradate și inundabile. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 326. DLRLC
  • 2. Capacitate de a acționa. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Tineretul nostru studențesc trebuie să-și îndrepte energia și avîntul spre cucerirea cetății științei. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 1/6. DLRLC
    • format_quote Ca pe orice fricos, pe Klapka îl înfierbînta curajul și energia altora. REBREANU, P. S. 105. DLRLC
    • format_quote Amîndoi luptau, se îndemnau la muncă, își aduceau partea lor de energie în marea și generoasa frămîntare a vieții. VLAHUȚĂ, O. A. III 75. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.