ENTUZIASM, entuziasme, s. n. Stare de însuflețire puternică însoțită de exteriorizarea bucuriei; avânt, înflăcărare; pasiune (în vorbire), exaltare. [Pr.: zi-asm] – Din fr. enthousiasme.

entuziasm sn [At: GOLESCU, E. 352/18 / V: (înv) ~usi~, (rar) ~azm, ~usiazm, (îvr) ~usiasmos, intusiasm, întusi~ / S și: ~thusi~ / P: ~zi-asm / Pl: ~e / E: fr enthousiasme] 1 Stare afectivă caracterizată prin însuflețire puternică, provocată de pasiune, admirație, interes pentru cineva sau ceva Si: încântare Vz exaltare, frenezie, patos. 2 (Îla) Cu ~ Entuziasmat. 3 (Înv) Exaltare mistică de care erau cuprinși prorocii Vz delir, extaz, transport. 4 Pasiune (în vorbire).^[1] corectat(ă)

*ENTUZIASM sbst. 1 Starea fizică dezordonată ca aceea a sibilelor în momentul cînd proroceau ¶ 2 pr. ext. Inspirațiune divină manifestată prin viziuni profetice: ~ul profeților ¶ 3 Foc, avînt, înflăcărare de care e cuprins poetul, artistul, în momentul compoziției: ~ul transportă pe poeți ¶ 4 Exaltare extraordinară a sufletului: ~ religios, războinic ¶ 5 Mare bucurie: fu primit cu ~ ¶ 6 Admirațiune exagerată: are un ~ orb pentru acest poet [fr.].

ENTUZIASM, entuziasme, s. n. Stare de însuflețire puternică; avânt, înflăcărare; pasiune (în vorbire), exaltare. [Pr.: -zi-asm] – Din fr. enthousiasme.

ENTUZIASM s. n. Stare de însuflețire puternică, avînt, înflăcărare. V. exaltare, frenezie. Astăzi poporul, stăpîn în propria lui țară, clădește cu un entuziasm fără precedent orînduirea nouă, socialistă. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 297, 3/1. Nu mi-am cîntărit niciodată datoria. Mi-am dăruit tot sufletul și tot entuziasmul. REBREANU, P. S. 94. Trebuie să arătăm că în junie e entuziasmul lucrurilor mari și devotamentul pentru adevăr. BĂLCESCU, O. I 327. – Pronunțat: -zi-asm.

ENTUZIASM s.n. Însuflețire puternică, avînt, înflăcărare; exaltare; emoție extraordinară. [Pron. -zi-asm, pl. -me, -muri. / < fr. enthousiasme, it. entusiasmo, cf. gr. enthousiasmos – emoție puternică].

ENTUZIASM s. n. însuflețire puternică, avânt, înflăcărare; exaltare. (< fr. enthousiasme, gr. enthousiasmos)

ENTUZIASM n. Imbold lăuntric puternic care înlesnește realizarea unei acțiuni; exaltare; elan; avânt; înflăcărare; ardoare. [Sil. en-tu-zi-asm] /<fr. enthousiasme

entuziasm n. 1. exaltarea extraordinară a sufletului: entuziasm religios; 2. admirațiune exagerată: elogii dictate de entuziasm.

entusiasm sn vz entuziasm

entusiasmos sn vz entuziasm

entusiazm sn vz entuziasm

entuziazm sn vz entuziasm

intuziasm sn vz entuziasm

întusiasm sn vz entuziasm

*entusiázm n., pl. e și urĭ (vgr. enthusiasmós, inspirațiune divină, d. theós, zeŭ). Mare bucurie și însuflețire: toțĭ primiră cu entusiazm declarațiunea de războĭ. Mare admirațiune: eleviĭ aŭ în general entusiazm pentru profesorĭ. – Și -ziazm (după fr.).

entuziasm (desp. -zi-asm) s. n., pl. entuziasme

entuziasm (-zi-asm) s. n., pl. entuziasme

entuziasm s. n. (sil. -zi-asm), pl. entuziasme

entuziasm, -muri.

ENTUZIASM s. ardoare, avânt, elan, înflăcărare, înfocare, însuflețire, pasiune, patimă, pornire, (livr.) fervență, fervoare, patos, (rar) ardență, (Mold.) ahotă, (înv.) porneală, săltare, (fig.) aprindere, căldură, flacără, foc, pojar, suflu, zbor. (~ specific tinereții.)

ENTUZIASM s. ardoare, avînt, elan, înflăcărare, înfocare, însuflețire, pasiune, patimă, pornire, (livr.) fervență, fervoare, patos, (rar) ardență, (Mold.) ahotă, (înv.) porneală, săltare, (fig.) aprindere, căldură, flacără, foc, pojar, suflu, zbor. (~ specific tinereții.)

ENTUZIASM. Subst. Entuziasm, avînt, înflăcărare, însuflețire, elan. Ardoare, ardență (livr.), înfocare, căldură (fig.), pasiune, patimă, împătimire (rar), fervoare, patos, extaz, extaziere, exaltare, delir (fig.), frenezie. Îndemn, imbold, impuls, stimul, stimulent, stimulare, îmboldire (fig.), chemare. Încîntare, farmec, fermecare, vrajă, fascinație, atracție. Adj. Entuziasmat, entuziast, avîntat, înflăcărat, însuflețit, înaripat (fig.), aprins (fig.), înfocat (fig.), fervent, ardent (livr.), pasionat, împătimit (rar), pătimaș, extaziat, exaltat. Captivat. Fascinat, fermecat, vrăjit, încîntat. Pasionant, captivant, palpitant. Vb. A se entuziasma, a se avînta (fig.), a se înflăcăra, a se însufleți, a se aprinde (fig.), a se încălzi (fig.), a se înfoca (rar, fig.), a se înfierbînta (fig.), a se extazia, a se exalta; a fi entuziasmat, a fi cuprins de entuziasm, a fi pasionat (captivat, încîntat, fascinat etc.). A entuziasma, a însufleți, a înflăcăra, a încălzi (fig.), a aprinde (fig.), a înfierbînta (fig.), a electriza (fig.), a extazia, a exalta; a stimula, a pasiona, a îmboldi (fig.). A captiva, a cuceri (fig.), a fascina, a fermeca, a vrăji (fig.), a subjuga (fig.). Adv. Cu entuziasm, cu avînt, cu însuflețire, cu înflăcărare, cu frenezie. (În mod) entuziast, însuflețit, pătimaș. V. bucurie, dragoste, fericire, optimism, superlative.