opțiuni
  • info

13 definiții pentru estima

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ESTIMA, estimez, vb. I. Tranz. A evalua (cu aproximație), a aprecia mărimea, valoarea etc. pe baza unor date incomplete. – Din fr. estimer, lat. aestimare.

ESTIMA, estimez, vb. I. Tranz. A evalua (cu aproximație), a aprecia mărimea, valoarea etc. pe baza unor date incomplete. – Din fr. estimer, lat. aestimare.

estima vt [At: STAMATI, D. / Pzi: ~mez / E: fr estimer, lat aestimare] 1 A evalua (cu aproximație). 2 A aprecia mărimea, valoarea etc. pe baza unor date incomplete. 3 (Fîr) A stima.

ESTIMA, estimez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) A determina prețul, cantitatea, valoarea exactă a unui lucru; a evalua, a prețui. Estimăm... numai briliantele, căci numai ele ne interesează. Oricînd se pot demonta și a doua zi reapar în vitrină. C. PETRESCU, A. 326. Exacta cîtime a stînjenilor n-am putut-o estima. I. IONESCU, M. 22.

ESTIMA vb. I. tr. A stabili valoarea aproximativă a unui bun sau a unui obiect; a evalua, a prețui. [< fr. estimer, it. estimare, lat. aestimare].

ESTIMA vb. tr. a evalua cu aproximație, a aprecia mărimea, valoarea etc., pe baza unor date incomplete. (< fr. estimer, lat. aestimare)

A ESTIMA ~ez tranz. (obiecte) A examina calitativ și cantitativ, stabilind prețul sau valoarea; a aprecia; a evalua; a prețui. /<fr. estimer, lat. aestimare

stima2[1] v vz estima

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

*estiméz v. tr. (lat. áestimo, -áre. V. stimez). Evaluez, prețuĭesc, hotărăsc valoarea: a estima o casă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

estima (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. estimez, 3 estimează; conj. prez. 1 sg. să estimez, 3 să estimeze

estima (a ~) vb., ind. prez. 3 estimează

estima vb., ind. prez. 1 sg. estimez, 3 sg. și pl. estimează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ESTIMA vb. v. evalua.

ESTIMA vb. a aprecia, a calcula, a evalua, a măsura, a prețui, a socoti, (livr.) a priza, (înv. și reg.) a prinde, (înv.) a prețălui, a sămălui. (A ~ valoarea unui obiect.)

Intrare: estima
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • estima
  • estimare
  • estimat
  • estimatu‑
  • estimând
  • estimându‑
 singular plural
  • estimează
  • estimați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • estimez
 (să)
  • estimez
  • estimam
  • estimai
  • estimasem
a II-a (tu)
  • estimezi
 (să)
  • estimezi
  • estimai
  • estimași
  • estimaseși
a III-a (el, ea)
  • estimează
 (să)
  • estimeze
  • estima
  • estimă
  • estimase
plural I (noi)
  • estimăm
 (să)
  • estimăm
  • estimam
  • estimarăm
  • estimaserăm
  • estimasem
a II-a (voi)
  • estimați
 (să)
  • estimați
  • estimați
  • estimarăți
  • estimaserăți
  • estimaseți
a III-a (ei, ele)
  • estimează
 (să)
  • estimeze
  • estimau
  • estimară
  • estimaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

estima, estimezverb

  • 1. A evalua (cu aproximație), a aprecia mărimea, valoarea etc. pe baza unor date incomplete. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: aprecia evalua prețui
    • format_quote Estimăm... numai briliantele, căci numai ele ne interesează. Oricînd se pot demonta și a doua zi reapar în vitrină. C. PETRESCU, A. 326. DLRLC
    • format_quote Exacta cîtime a stînjenilor n-am putut-o estima. I. IONESCU, M. 22. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.