20 de definiții pentru expune

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EXPUNE, expun, vb. III. 1. Tranz. A prezenta, a reda prin cuvinte, a face cunoscut; a relata; a explica. 2. Tranz. A așeza la vedere; a arăta. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A așeza un obiect, un material etc. în așa fel încât să se poată exercita asupra lui o acțiune, o influență etc. 3. Tranz. și refl. A pune sau a se afla într-o situație periculoasă. 4. Tranz. A supune acțiunii luminii un film, o placă fotografică etc. pentru a obține un clișeu, o fotografie etc. – Din lat. exponere (după pune).

EXPUNE, expun, vb. III. 1. Tranz. A prezenta, a reda prin cuvinte, a face cunoscut; a relata; a explica. 2. Tranz. A așeza la vedere; a arăta. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „la”) A așeza un obiect, un material etc. în așa fel încât să se poată exercita asupra lui o acțiune, o influență etc. 3. Tranz. și refl. A pune sau a se afla într-o situație periculoasă. 4. Tranz. A supune acțiunii luminii un film, o placă fotografică etc. pentru a obține un clișeu, o fotografie etc. – Din lat. exponere (după pune).

expune [At: VOINESCU II, M. 114/25 / V: (înv) esp~ / Pzi: expun / E: lat exponere după pune] 1 vt (C. i. stări, realizări, fapte etc.) A înfățișa, a relata pentru a lua cunoștință Si: a prezenta, a relata. 2 vt (C. i. ființe, obiecte etc.) A așeza la vedere pentru a atrage atenția publică. 3 vt (Pex) A arăta, a face să fie văzut de toată lumea. 4 vt(a) (Spc; c. i. opere de artă) A prezenta privirii și atenției publicului (într-o expoziție). 5 vt (Fig) A arăta ceva ostentativ. 6 vt (C. i. sentimente, stări, senzații etc.) A descrie, a dezvălui, a da pe față cuiva. 7 vt (C. i. idei, teorii, planuri, probleme etc.) A face cunoscut (prin cuvinte) cuiva Si: a explica (1). 8-9 vtr (Mai ales cu determinări în genitiv sau introduse prin prepoziția „la”) A pune sau a se afla într-o situație neplăcută. 10-11 vtr A fi sau a face să fie supus unui risc, unui pericol, unei boli etc. 12 vt (C. i. obiecte, substanțe, plante etc.) A așeza, a plasa astfel încât să fie supus acțiunii cuiva. 13 vt (C. i. filme, plăci fotografice etc.) A supune acțiunii luminii pentru a obține un clișeu, o fotografie etc.

*EXPUNE (-pun) I. vb. tr. 1 A pune sub ochii tuturora, a așeza astfel ca să fie văzut de public: ~ mărfuri spre vînzare 2 Se zice despre artiști, agricultori, industriași, cari pun operele, produsele lor sub ochii publicului, cari fac o expoziție 3 A pune, a așeza, a întoarce într’o parte oarecare: ~ la vînt, la soare 4 A pune în pericol, a primejdui: a-și ~ viața 5 A pune în situațiunea de a suferi, de a păți ceva: ~ să pată o rușine 6 A supune la o acțiune: ~ la foc 7 A face cunoscut, a explica: ~ o doctrină 8 A părăsi, a abandona, a lepăda în stradă: ~ un copil. II. vb. refl. 1 A se arăta, a se pune în vederea tuturor, a se da în priveliște 2 A se pune în primejdie, a-și primejdui viața 3 A se așeza astfel încît să servească de țintă: a se ~ focului vrăjmașului 4 A se pune într’o situațiune care poate să-i aducă neplăcere, în care ar putea păți ceva: a se ~ unui refuz; a se ~ să pată o rușine [lat. exponĕre].

EXPUNE, expun, vb. III. Tranz. 1. A arăta, a prezenta prin cuvinte, a face cunoscut, a explica, a povesti. Obișnuia să lase pe catedră pe studentul care expunea lucrarea. CAMIL PETRESCU, U. N. 74. D. Bogdan expunea greșit pe Taine. GHEREA, ST. CR. II 10. 2. A așeza la vedere, a arăta diferite obiecte pentru ca ele să fie cunoscute sau cumpărate. În vitrine sînt expuse ultimele noutăți. Multe lucruri din cele expuse nu-s cunoscute de Moș Gheorghe, dar nici nu dorește să le cunoască pentru că-s prea multe. SP. POPESCU, M. G. 93. ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. «la») A așeza un obiect, un material etc. în așa fel încît să se poată exercita asupra lui o acțiune, o influență etc. Își expune hainele la aer. A expune corpul la soare.Abia expus la dogoreala jăraticului... [granguru ] se preface într-o sărmăluță de grăsime. ODOBESCU, S. III 32. 3. A pune într-o situație periculoasă. Și credeți că n-aș fi nebun să vă expun la primejdii, pentru o petrecere care se poate amîna. CARAGIALE, O. VII 34. Dacă în adevăr simți compătimire pentru mine, nu-ți expune zilele în zadar. ALECSANDRI, T. I 436. 4. (Cu privire la materiale fotosensibile) A supune acțiunii luminii pentru a obține un clișeu, o fotografie etc. – Variantă: (învechit) espune (NEGRUZZI, S. I 211) vb. III.

EXPUNE vb. III. 1. tr. A arăta, a reda prin cuvinte; a relata. 2. tr. A prezenta publicului lucruri, obiecte selecționate. ♦ A așeza (ceva) într-un loc favorabil exercitării unei influențe, unei acțiuni etc. 3. tr., refl. A pune sau a se afla în fața unei primejdii, a unei neplăceri etc. 4. tr. A supune acțiunii luminii (pentru a obține un clișeu, o fotografie etc.). [P.i. expun, conj. -nă, ger. -nînd. / < lat. exponere, după pune].

EXPUNE vb. I. tr. 1. a reda prin cuvinte, a relata. 2. a prezenta publicului lucruri, obiecte selecționate. ◊ a așeza (ceva) într-un loc favorabil exercitării unei influențe, unei acțiuni etc. 3. a supune acțiunii luminii un material fotosensibil. II. tr., refl. a pune, a se afla în fața unei primejdii, a unei neplăceri. (< lat. exponere)

A SE EXPUNE mă expun intranz. A se afla într-o situație periculoasă sau neplăcută. /<lat. exponere

A EXPUNE expun tranz. 1) (gânduri, idei, concepții etc.) A reda prin cuvinte sau în scris. 2) (obiecte) A prezenta în fața publicului. 3) (obiecte) A pune pentru a fi supus unei acțiuni. 4) (filme, plăci fotografice) A supune acțiunii luminii pentru a obține un clișeu sau o fotografie. 5) A face să se expună. /<lat. exponere

expune v. 1. a pune să se vază: a expune mărfuri; 2. a așeza într’un loc de expozițiune publică: a expune tablouri; 3. a lua parte la o expoziție; 4. a așeza, a întoarce într’o parte oarecare: a expune la soare; 5. a supune la acțiunea unui agent, etc.: a expune la foc; 6. a face cunoscut, a explica limpede: a expune motivele unei cereri; 7. a pune în pericol: a-și expune vieața; 8. a lepăda în stradă: a expune un copil.

espune v vz expune

ESPUNE vb. III v. expune.

ESPUNE vb. III. v. expune.

*expún, -pús, a -púne v. tr. (lat. expónere. V. spun). Pun în evidență. Pun într’o expozițiune ca să vadă publicu: a expune tablourĭ. Pun, întorc spre: a expune la sud.Explic, fac cunoscut: a expune o sistemă. Pun în pericul: îmĭ expun vĭața. V. refl. Mă arunc în pericul, îl înfrunt: nu te expune fără folos!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

expune (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. expun, 2 sg. expui, 3 sg. expune, perf. s. 1 sg. expusei, 1 pl. expuserăm, m.m.c.p. 1 pl. expuseserăm; conj. prez. 1 sg. să expun, 3 să expu; ger. expunând; part. expus

expune (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. expun, 2 sg. expui, 1 pl. expunem; conj. prez. 3 să expună; ger. expunând; part. expus

expune vb. → pune

expune (conj. expună)

expun, -nă 3 conj.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EXPUNE vb. 1. v. povesti. 2. v. exprima. 3. v. rosti. 4. v. demonstra. 5. v. descrie. 6. v. emite. 7. a-și arăta, a-și etala, a-și întinde. (Își ~ marfa pe tarabă.) 8. v. întinde. 9. v. risca. 10. v. hazarda. 11. v. supune.

EXPUNE vb. 1. a arăta, a istorisi, a înfățișa, a nara, a povesti, a prezenta, a relata, a spune, (înv.) a parastisi. (A ~ subiectul unei piese.) 2. a exprima, a formula. (Își ~ ideile.) 3. a prezenta, a rosti. (A ~ o interesantă conferință.) 4. a arăta, a demonstra, a explica. (A ~ o teoremă.) 5. a descrie, a înfățișa, a prezenta, a reda, a zugrăvi, (înv.) a depinge, a prescrie, a scrie, a zografisi, (fig.) a picta. (A ~ într-o nuvelă viața de la țară.) 6. a elabora, a emite, a enunța, a formula. (A ~ o nouă teorie asupra...) 7. a arăta, a etala, a întinde. (Își ~ marfa pe tarabă.) 8. a întinde, a pune. (~ rufele la uscat.) 9. a(-și) primejdui, a(-și) risca. (Și-a ~ viața.) 10. a se hazarda, a risca. (Te rog să nu te ~.) 11. a supune. (L-a ~ unor primejdii inutile.)

Intrare: expune
verb (VT637)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • expune
  • expunere
  • expus
  • expusu‑
  • expunând
  • expunându‑
singular plural
  • expune
  • expuneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • expun
(să)
  • expun
  • expuneam
  • expusei
  • expusesem
a II-a (tu)
  • expui
(să)
  • expui
  • expuneai
  • expuseși
  • expuseseși
a III-a (el, ea)
  • expune
(să)
  • expu
  • expuie
  • expunea
  • expuse
  • expusese
plural I (noi)
  • expunem
(să)
  • expunem
  • expuneam
  • expuserăm
  • expuseserăm
  • expusesem
a II-a (voi)
  • expuneți
(să)
  • expuneți
  • expuneați
  • expuserăți
  • expuseserăți
  • expuseseți
a III-a (ei, ele)
  • expun
(să)
  • expu
  • expuie
  • expuneau
  • expuseră
  • expuseseră
verb (VT637)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • espune
  • espunere
  • espus
  • espusu‑
  • espunând
  • espunându‑
singular plural
  • espune
  • espuneți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • espun
(să)
  • espun
  • espuneam
  • espusei
  • espusesem
a II-a (tu)
  • espui
(să)
  • espui
  • espuneai
  • espuseși
  • espuseseși
a III-a (el, ea)
  • espune
(să)
  • espu
  • espuie
  • espunea
  • espuse
  • espusese
plural I (noi)
  • espunem
(să)
  • espunem
  • espuneam
  • espuserăm
  • espuseserăm
  • espusesem
a II-a (voi)
  • espuneți
(să)
  • espuneți
  • espuneați
  • espuserăți
  • espuseserăți
  • espuseseți
a III-a (ei, ele)
  • espun
(să)
  • espu
  • espuie
  • espuneau
  • espuseră
  • espuseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

expune, expunverb

  • 1. tranzitiv A prezenta, a reda prin cuvinte, a face cunoscut. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Obișnuia să lase pe catedră pe studentul care expunea lucrarea. CAMIL PETRESCU, U. N. 74. DLRLC
    • format_quote D. Bogdan expunea greșit pe Taine. GHEREA, ST. CR. II 10. DLRLC
  • 2. tranzitiv A așeza la vedere. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote În vitrine sînt expuse ultimele noutăți. Multe lucruri din cele expuse nu-s cunoscute de Moș Gheorghe, dar nici nu dorește să le cunoască pentru că-s prea multe. SP. POPESCU, M. G. 93. DLRLC
    • 2.1. (Urmat de determinări introduse prin prepoziția „la”) A așeza un obiect, un material etc. în așa fel încât să se poată exercita asupra lui o acțiune, o influență etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Își expune hainele la aer. A expune corpul la soare. DLRLC
      • format_quote Abia expus la dogoreala jăraticului... [grangurul] se preface într-o sărmăluță de grăsime. ODOBESCU, S. III 32. DLRLC
  • 3. tranzitiv reflexiv A pune sau a se afla într-o situație periculoasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Și credeți că n-aș fi nebun să vă expun la primejdii, pentru o petrecere care se poate amîna. CARAGIALE, O. VII 34. DLRLC
    • format_quote Dacă în adevăr simți compătimire pentru mine, nu-ți expune zilele în zadar. ALECSANDRI, T. I 436. DLRLC
  • 4. tranzitiv A supune acțiunii luminii un film, o placă fotografică etc. pentru a obține un clișeu, o fotografie etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.