opțiuni
  • info

6 definiții pentru ezitat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

*EZITA (-it) vb. intr. A sta nehotărît, a sta în cumpănă, a șovăi, a pregeta, a se codi [fr. hésiter].

EZITA, ezit, vb. I. Intranz. și tranz. A sta la îndoială în luarea unei hotărâri; a șovăi, a se codi, a pregeta. – Din fr. hésiter, lat. haesitare.

EZITA vb. I. intr., tr. A șovăi, a se îndoi. [P.i. ezit 3,6 -tă. / < fr. hésiter, cf. lat. haesitare – a fi încurcat].

A EZITA ezit intranz. A nu se putea hotărî; a sta la îndoială; a oscila; a pendula; a balansa; a cumpăni; a șovăi. /<fr. hésiter, lat. haesitare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ezita vb., ind. prez. 1 sg. ezit, 3 sg. și pl. ezită

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EZITA vb. 1. a se codi, a pregeta, a șovăi, (înv. și reg.) a se îndoi, (reg.) a se îngăima, a se nedumeri, a se tântăvi, (Mold.) a se cioșmoli, (prin Olt.) a se scârciumi, (înv.) a se cruța, a lipsi, (fig.) a oscila, (înv. fig.) a se atârna, a se cumpăni, a se legăna. (A ~ să se ducă acolo.) 2. a aștepta, a șovăi. (N-a mai ~ o clipă și...)

Intrare: ezitat
ezitat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ezitat
  • ezitatul
  • ezitatu‑
  • ezitată
  • ezitata
plural
  • ezitați
  • ezitații
  • ezitate
  • ezitatele
genitiv-dativ singular
  • ezitat
  • ezitatului
  • ezitate
  • ezitatei
plural
  • ezitați
  • ezitaților
  • ezitate
  • ezitatelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ezita, ezitverb

  • 1. A sta la îndoială în luarea unei hotărâri; a se codi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: codi pregeta îndoi șovăi
    • format_quote Șoferul ezită cînd auzi numele străzii. Mai întrebă. Zaharia Duhu pronunță încă o dată, mai răspicat. C. PETRESCU, A. 329. DLRLC
    • format_quote Tata nu m-ar crede la început. Ar ezita. Pe urmă ar despacheta darul meu. SAHIA, N. 23. DLRLC
    • format_quote Boiangiu ezită cîteva clipe pînă să mărturisească limpede că nu prea îndrăznește să întrebuințeze metoda lui obișnuită. REBREANU, R. II 116. DLRLC
    • format_quote Nu ezităm de-a cita cîteva pasaje dintr-o epistolă. EMINESCU, N. 84. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.