16 definiții pentru eșantion

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

EȘANTION, eșantioane, s. n. 1. Cantitate mică luată dintr-un produs, pentru a examina felul, calitatea sau valoarea produsului; probă, mostră. 2. (Rad.) Impuls foarte scurt care definește semnalul din care provine la un moment dat. [Pr.: -ti-on] – Din fr. échantillon.

eșantion sn [At: STAMATI, D. / V: ~ilon, ~ilion / P: ~ti-on / Pl: ~oane / E: fr échantillon] 1 Cantitate mică dintr-o materie care servește la determinarea caracteristicilor acesteia Si: probă, mostră. 2 Obiect (de obicei de mici dimensiuni) dintr-o serie de obiecte asemănătoare, care servește la stabilirea însușirilor acestora. 3 Parte reprezentativă dintr-o populație sau dintr-un ansamblu statistic. 4 Individ care întrunește anumite trăsături caracteristice unei rase, unui grup etc. reprezentând ceea ce este esențial Si: specimen, tip.

EȘANTION, eșantioane, s. n. 1. Cantitate mică luată dintr-un produs, pentru a da posibilitatea să se examineze felul, cantitatea sau valoarea produsului; probă, mostră. 2. (Rad.) Impuls foarte scurt care definește semnalul din care provine la un moment dat. [Pr.: -ti-on] – Din fr. échantillon.

EȘANTION, eșantioane, s. n. Cantitate mică luată dintr-un produs, pentru a da posibilitatea să se examineze felul, calitatea sau valoarea produsului; probă, mostră. – Pronunțat: -ti-on.

EȘANTION s.n. 1. Probă, mostră dintr-un produs, dintr-o marfă etc. 2. Mulțimea obiectelor socotite într-o statistică; parte a unui univers analizat (statistic) pentru a determina prin ea calitățile universului. [Pron. -ti-on. / < fr. échantillon].

EȘANTION s. n. 1. porțiune, cantitate dintr-un produs, dintr-o marfă etc., detașată, prin selecție; mostră. 2. parte reprezentativă (statistic) a unei populații. 3. (radio) impuls foarte scurt care definește semnalul din care provine la un moment dat. (< fr. échantillon)

EȘANTION ~oane n. Parte dintr-un material sau dintr-un produs pe baza căreia se poate stabili calitatea întregului; mostră; probă. [Sil. e-șan-ti-on] /<fr. échantillon

*eșantiĭón n., pl. ĭoane (fr. échantillon, din échandillon, rudă cu pv. escandil, -al, o măsură de capacitate, și cu it. scandaglio, sondă. Cp. cu cotilĭon, batalion). Probă, mostră. V. șablon.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

eșantion (desp. -ti-on) s. n., pl. eșantioane

eșantion (-ti-on) s. n., pl. eșantioane

eșantion s. n. (sil. -ti-on), pl. eșantioane

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

EȘANTION s. model, mostră, probă, (reg.) modă. (Un ~ dintr-un material.)

EȘANTION s. model, mostră, probă, (reg.) modă. (Un ~ dintr-un material.)

Intrare: eșantion
eșantion substantiv neutru
  • silabație: -ti-on info
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • eșantion
  • eșantionul
  • eșantionu‑
plural
  • eșantioane
  • eșantioanele
genitiv-dativ singular
  • eșantion
  • eșantionului
plural
  • eșantioane
  • eșantioanelor
vocativ singular
plural
eșantilion
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
eșantilon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

eșantion, eșantioanesubstantiv neutru

  • 1. Cantitate mică luată dintr-un produs, pentru a examina felul, calitatea sau valoarea produsului. DEX '09 DLRLC DN
  • 2. Mulțimea obiectelor socotite într-o statistică; parte a unui univers analizat (statistic) pentru a determina prin ea calitățile universului. DN
    • 2.1. Parte reprezentativă (statistic) a unei populații. MDN '00
  • 3. radio; radiofonie Impuls foarte scurt care definește semnalul din care provine la un moment dat. DEX '09 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.