4 definiții pentru eșuat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
eșuat1 sn [At: MDA ms / P: e-șu-at / Pl: ~uri / E: eșua] (Rar) 1-5 Eșuare (1-5).
eșuat2, ~ă a [At: VINEA, L. I, 86 / P: e-șu-at / Pl: ~ați, ~e / E: eșua] 1 (Mrn; d. nave) Care s-a așezat accidental cu chila pe un banc de nisip sau pe o stâncă. 2 (Mrn; d. nave) Care a rămas împotmolit în urma devierii de la drumul navigabil. 3 (Rar; d. oameni) Aflat pe o navă eșuată (1-2). 4 (D. acțiunile oamenilor) Nereușit. 5 (D. oameni) Care a suferit un eșec (5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
EȘUAT adj. neizbutit, nereușit, ratat. (O acțiune ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
EȘUAT adj. neizbutit, nereușit, ratat. (O acțiune ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: eșuat
eșuat adjectiv
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)