12 definiții pentru fasoli

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FASOLI, fasolesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se fandosi. – Probabil din [a face] fasoane (și apropiat prin etimologie pop. de fasole).

FASOLI, fasolesc, vb. IV. Refl. (Fam.) A se fandosi. – Probabil din [a face] fasoane (și apropiat prin etimologie pop. de fasole).

fasoli vr [At: PANN, E. V, 137 / Pzi: ~lesc / E: ctm fasoane și fasole] (Fig; fam) A se fandosi (2).

FASOLI (-olesc) vb. refl. pop. A face mofturi, nazuri, marafeturi, fasoane, a se izmeni: s’a cam fasolit la început, dar în sfîrșit s’a îmblînzit ca o mioară ALECS. [formațiune populară din fasoane].

FASOLI, fasolesc, vb. IV. Refl. A face fasoane, a face mofturi, nazuri; a se fandosi. Ce m-ați mai numi înger cu păr galbîn, și eu m-aș fasoli. ALECSANDRI, T. I 104.

fasolì v. fam. a face fasoane: și eu m’aș fasoli ca o madamă AL. [Din fasole, alterațiune populară din fasoane].

fasolésc (mă) v. refl. (d. fasole = dințĭ). Iron. Mă alint, mă fandosesc, fac pe delicatu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

fasoli (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă fasolesc, 3 sg. se fasolește, imperf. 1 sg. mă fasoleam; conj. prez. 1 sg. să mă fasolesc, 3 să se fasolească; imper. 2 sg. afirm. fasolește-te; ger. fasolindu-mă

!fasoli (a se ~) (fam.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se fasolește, imperf. 3 sg. se fasolea; conj. prez. 3 să se fasolească

fasoli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fasolesc, imperf. 3 sg. fasolea; conj. prez. 3 sg. și pl. fasolească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FASOLI vb. AFECTA. FANDOSI. MAIMUȚĂRI. PROSTI. SCLIFOSI.

fasoli vb. v. AFECTA. FANDOSI. MAIMUȚĂRI. PROSTI. SCLIFOSI.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

fasoli, fasolesc v. r. a avea o comportare afectată

Intrare: fasoli
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • fasoli
  • fasolire
  • fasolit
  • fasolitu‑
  • fasolind
  • fasolindu‑
singular plural
  • fasolește
  • fasoliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • fasolesc
(să)
  • fasolesc
  • fasoleam
  • fasolii
  • fasolisem
a II-a (tu)
  • fasolești
(să)
  • fasolești
  • fasoleai
  • fasoliși
  • fasoliseși
a III-a (el, ea)
  • fasolește
(să)
  • fasolească
  • fasolea
  • fasoli
  • fasolise
plural I (noi)
  • fasolim
(să)
  • fasolim
  • fasoleam
  • fasolirăm
  • fasoliserăm
  • fasolisem
a II-a (voi)
  • fasoliți
(să)
  • fasoliți
  • fasoleați
  • fasolirăți
  • fasoliserăți
  • fasoliseți
a III-a (ei, ele)
  • fasolesc
(să)
  • fasolească
  • fasoleau
  • fasoli
  • fasoliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fasoli, fasolescverb

  • 1. familiar A se fandosi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fandosi
    • format_quote Ce m-ați mai numi înger cu păr galbîn, și eu m-aș fasoli. ALECSANDRI, T. I 104. DLRLC
etimologie:
  • probabil [a face] fasoane (și apropiat prin etimologie populară de fasole). DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.