23 de definiții pentru februarie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FEBRUÁRIE s. m. A doua lună a anului; faur1, făurar1. [Pr.: -bru-a-.Var.: (înv.) február s. m.] – Din lat. februarius.

FEBRUÁRIE s. m. A doua lună a anului; faur1, făurar1. [Pr.: -bru-a-.Var.: (înv.) február s. m.] – Din lat. februarius.

februarie sm [At: DEX / P: ~bru-a~ / V: (înv) ~ar / E: lat februarius] A doua lună a anului Si: (pop) faur1, făurar1.

februárie s.m. invar. A doua lună a anului, care urmează după ianuarie și care are 28 de zile în anii comuni și 29 de zile în anii bisecți; (pop.) faur1, făurar1. • sil. -bru-a-. și (înv.) februar s.m. / <lat. fĕbrŭarĭus, -ii.

FEBRUÁRIE s. n. A doua lună a anului; (popular) faur, făurar1. – Pronunțat: -bru-a-. - Variantă: február s. n.

FEBRUÁRIE s.m. A doua lună a anului; făurar. [Pron. -bru-a-, var. februar, fevruarie s.m. / < lat. februarius].

FEBRUÁRIE s. m. a doua lună a anului; făurar. (< lat. fébruarius)

FEBRUÁRIE m. A doua lună a anului; faur. /<lat. februarius

Februarie m. a doua lună a anului, numită de popor Făurar sau luna lui Faur. [Și Fevruarie: de origină slavo-greacă].

FEBRUÁR s. m. v. februarie.

*Februáriŭ m. (lat. februarius, d. februare, a curăța, a depura). A doŭa lună a anuluĭ, aceĭa care primește ziŭa intercalară a anilor bisextili. – Ob. Februarie și (după ngr. Fevruários) Fevruarie. Vechĭ Făurar și Feurar. Lit. și Fáur (după faur 1).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!februarie (desp. fe-bru-a-ri-e) s. m., g.-d. art. lui februarie; abr. febr.; simb. II/.02./-02-

februarie (fe-bru-a-ri-e) s. m., g.-d. lui februarie; abr. febr.; II /.02./-02-

februárie s. m. (sil. -bru-a-ri-e), g.-d. art. lui februárie; abr. febr., simb. II (și:. 2./-2-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FEBRUÁRIE s. (pop.) faur, făurar.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

fevruárie s. m. – A doua lună a anului. – Mr. flivar. Sl. fevruarie (sec. XVI). Forma mr., de la var. ngr. φλεβάρις. În rom. se folosește astăzi de preferință forma februarie, din lat. (sec. XIX). Cf. Vasmer, Gr., 59.

Intrare: februarie
  • silabație: fe-bru-a-ri-e info
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • februarie
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • februar
  • februarul
  • februaru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • februar
  • februarului
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • februariu
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fevruarie
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

februariesubstantiv masculin invariabil

  • 1. A doua lună a anului, care urmează după ianuarie și care are 28 de zile în anii comuni și 29 de zile în anii bisecți. DEX '09 DEX '98 DLRLC DEXI DN
  • comentariu abreviere febr.; II / .02. / -02- DOOM 2
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.