ferchezui [At: PAMFILE, C. / Pzi: ~esc / E: nct] (Pfm) 1-2 vtr A (se) îmbrăca îngrijit (și elegant) Si: a (se) dichisi, a (se) găti. 3-4 vtr A da sau a căpăta un aspect îngrijit 5 vt (Fig; irn) A bate (pe cineva).

FERCHEZUI (-uesc) vb. tr. A dichisi, a găti frumos, a face fercheș: i-au ferchezuit frumos și i-au îmbrăcat la fel CRG..

FERCHEZUI, ferchezuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A dichisi pe cineva, în special a-l bărbieri, pentru a-i da o înfățișare plăcută, îngrijită, elegantă. I-au ferchezuit frumos și i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe și cușme nouă. CREANGĂ, A. 161. ◊ Refl. Se îmbrăcă tacticos în hainele cele mai bune, se ferchezui ca o păpușă. REBREANU, I. 60. 2. Fig. (Familiar, ironic) A bate (pe cineva), a-i trage (cuiva) o bătaie. Cum au vrut, l-au ferchezuit. STANCU, D. 84.

A FERCHEZUI ~iesc tranz. fam. 1) (mai ales bărbați) A găti, manifestând o grijă exagerată față de aspectul exterior. 2) fig. iron. A bate tare; a chelfăni. /Din fercheș

ferchezuì v. a găti, a dichisi: curățită și ferchezuită ca o mireasă ISP. i-au ferchezuit frumos CR. [Cf. ung. FELKENDÖZNI].

FERCHEZUIT adj. p. FERCHEZUI Dichisit, gătit frumos: după ce o văzu boierul curățică și ~ă ca o mireasă ISP..

2) ferchezuĭésc v. tr. (ung. felkendözni, a sulemeni, și felékesitni, a împodobi, infl. de ferchezuĭesc 1. V. fercheș). Fam. Dichisesc, ghilosesc, spăl, peptăn, înfrumusețez: un tînăr ferchezuit. V. refl. Tînăru s’a ferchezuit. V. sclivisesc.

1) ferchezuĭésc v. tr. (ung. ferkezní, a ajunge la ceva, de ex., c’un priboĭ la un loc înfundat ca apoĭ să izbeștĭ cu cĭocanu. V. ferchezăŭ. Est. Iron. Ciomăgesc, îmblătesc.

ferchezui (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferchezuiesc, 3 sg. ferchezuiește, imperf. 1 ferchezuiam; conj. prez. 1 sg. să ferchezuiesc, 3 să ferchezuiască

ferchezui (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferchezuiesc, imperf. 3 sg. ferchezuia; conj. prez. 3 să ferchezuiască

ferchezui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferchezuiesc, imperf. 3 sg. ferchezuia; conj. prez. 3 sg. și pl. ferchezuiască

ferchezui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ferchezuiesc, conj. ferchezuiască)

FERCHEZUI vb. v. găti.

FERCHEZUI vb. a (se) aranja, a (se) dichisi, a (se) găti, a (se) împodobi, a (se) spilcui, (pop. și fam. depr.) a (se) sclivisi, (pop) a (se) drege, a (se) moța, (înv. și reg.) a (se) muchilipsi, a (se) podobi, a (se) tocmi, (reg.) a (se) cîștiga, (prin Transilv. și Maram.) a (se) pădăi, (prin Mold.) a (se) puțui, (prin Transilv. și Mold.) a (se) puțului, (Ban.) a (se) schili, (înv.) a (se) stoli, a (se) stolisi, (arg.) a (se) șucări. (Ce te-ai ~ așa?)

ferchezui, ferchezuiesc, vb. tranz., refl. – (reg.) A (se) găti, a (se) aranja, a (se) dichisi. – Et. nec. (MDA); cf. fercheș (DER, DEX); din magh. ferkendözni „a sulemeni” (Scriban, Șăineanu).