fiecare [At: MSS. (1618), la GCR I 48/15 / P: fi-e / V: (înv) ~și, (îrg) fieșc~, fiișc~, fieștec~, fiiaștec~, fiiștec~, fiștec~, fieștec~, fietec~, (reg) fiteșc~ / G-D: fiecăruia, fiecăreia / E: fie² + care] 1 pnh Și unul, și altul. 2 pnh Oricare. 3 anh Indică ființele sau lucrurile luate în parte dintr-un grup sau dintr-o categorie Fiecare om.

FIECÁRE pron. nehot. (Indică ființele sau lucrurile luate separat dintr-un grup sau dintr-o categorie oarecare) Și unul și altul; oricare. Și chiar că are ochiul ce privi. Sînt două pălmi atîta de căznite, De parcă-n fiecare, zi de zi, S-au împlîntat tăișuri de cuțite. DEȘLIU, M. 41. Stăteau la aer, pe trotuarul din fața apartamentului fiecăreia. ARGHEZI, P. T. 131. Alăturea de fiecare dintre noi, la dreapta sau la stînga, în față sau în spate sînt alții. CAMIL PETRESCU, V. 16. ◊ (Adjectival) Cerul era în fiecare seară mai sticlos; nopțile mai nefiresc de luminoase. C. PETRESCU, A. 273. Își amintea clar fiecare mișcare, fiecare gest făcut. BART, E. 206. Într-una din zile, omul nostru iese de-acasă după trebi, ca fiecare om. CREANGĂ, O. A. 291. ◊ Expr. Fiecare în parte v. parte. – Forme gramaticale: art. (învechit și popular) fiecarele (SBIERA, P. 165), gen.-dat. fiecăruia, -căreia, acuz. fiecărui, -cărei, (învechit) fiecăruia, -căreia (GHICA, S. 324). – Variantă: (învechit și popular) fieșcáre (ODOBESCU, S. I 275) pron. nehot.

FIECÁRE pron. nehot. Și unul și altul luat în parte. [G.-D. fiecăruia, fiecăreia; Sil. fi-e-] /fie + care

fiecare pr. orice persoană. [Lit. care ar fi].

fiecareși pnh vz fiecare

fieșcare pnh vz fiecare

fieștecare pnh vz fiecare

fieșteșcare pnh vz fiecare

fietecare anh, pnh vz fiecare

fiiaștecare pnh vz fiecare

fiișcare pnh vz fiecare

fiiștecare pnh vz fiecare

fiteșcare anh, pnh vz fiecare

FIEȘTECÁRE pron. nehot. (Învechit și popular) Fiecare. (Adjectival) La spatele fieștecăruia boier dvorea cîte o slugă. NEGRUZZI, S. I 151. Prin trecutele mele scrisori eu te-am rugat ca să-mi hotărăști o sumă de bani pe fieștecare lună. KOGĂLNICEANU, S. 134. – Variantă: fiștecáre (CARAGIALE, O. II 248) pron. nehot.

FIȘTECÁRE pron. nehot. v. fieștecare.

FIȘTICÁRE pron. nehot. v. fiecare.

fie-cáre și (maĭ rar) fie-cíne pron. indefinit (fie 2 și care). Toată lumea, toțĭ: cînd sună alarma, fie-care se scoală. Rar și fieș-care (fie-și-care), fiește-care, fiște-care și fite-care. – Se poate scrie și unit fiecare, fiecine ș. a.

fiște-cáre, V. fie-care.

fiecare¹ (desp. fi-e-) adj. pr. m. și f., g.-d. m. fiecărui, f. fiecărei (părerea fiecărui participant/fiecărei participante)

fiecare² (desp. fi-e-) pr. m. și f., g.-d. m. fiecăruia, f. fiecăreia (părerea fiecăruia/fiecăreia dintre participanți/participante)

fiecare¹ (fi-e-) adj. pr. m., g.-d. fiecărui; f. fiecare, g.-d. fiecărei

fiecare² (fi-e-) pr. m., g.-d. fiecăruia; f. fiecare, g.-d. fiecăreia

fiecáre pr. m. (sil. fi-e-), g.-d. fiecăruia; f. sg. fiecáre, g.-d. fiecăreia

fiecáre adj. m. (sil. fi-e-), g.-d. fiecărui; f. sg. fiecáre, g.-d. fiecărei

fiecare, fiecărui, fiecăruia, fiecărei, fiecăreia

fiecare, fiecărui m. gen., fiecărei f. gen.

+fiecare cu fiecare (desp. fi-e-) loc. pr.

+fiecare în parte (desp. fi-e-) loc. pr.

+fiecare pe fiecare (desp. fi-e-) loc. pr.

!fieșcare² (înv., pop.) (desp. fi-eș-) pr. m. și f., g.-d. m. fieșcăruia, f. fieșcăreia

!fieșcare¹ (înv., pop.) (desp. fi-eș-) adj. pr. m. și f., g.-d. m. fieșcărui, f. fieșcărei

fieștecare² (înv., pop.) (desp. fi-eș-) pr. m. și f., g.-d. m. fieștecăruia, f. fieștecăreia

fieștecare¹ (înv., pop.) (desp. fi-eș-) adj. pr. m. și f., g.-d. m. fieștecărui, f. fieștecărei

fiștecare² (pop.) pr. m. și f., g.-d. m. fiștecăruia, f. fiștecăreia

fiștecare¹ (pop.) adj. pr. m. și f., g.-d. m. fiștecărui, f. fiștecărei

!fieșicare/fieșcare¹ (înv., pop.) (fi-eși-/fi-eș-) adj. pr. m., g.-d. fieșicărui/fieșcărui; f. fieșicare/fieșcare, g.-d. fieșicărei/fieșcărei

!fieșicare/fieșcare² (înv., pop.) (fi-eși-/fi-eș-) pr. m., g.-d. fieșicăruia/fieșcăruia; f. fieșicare/fieșcare, g.-d. fieșicăreia/ fieșcăreia

fieștecare² (înv., pop.) (fi-eș-) pr. m., g.-d. fieștecăruia; f. fieștecare, g.-d. fieștecăreia

fieștecare¹ (înv., pop.) (fi-eș-) adj. pr. m., g.-d. fieștecărui; f. fieștecare, g.-d. fieștecărei

fiștecare¹ (pop.) adj. pr. m., g.-d. fiștecărui; f. fiștecare, g.-d. fiștecărei

fiștecare² (pop.) pr. m., g.-d. fiștecăruia; f. fiștecare, g.-d. fiștecăreia

fieșcáre pr. m. (sil. fi-eș-), g.-d. fieșcăruia; f. sg. fieșcáre, g.-d. fieșcăreia

fieșcáre adj. m. (sil. fi-eș-), g.-d. fieșcărui; f. sg. fieșcáre, g.-d. fieșcărei

fieștecáre adj. m. (sil. fi-eș-), g.-d. fieștecărui; f. sg. fieștecáre, g.-d. fieștecărei

fieștecáre pr. m. (sil. fi-eș-), g.-d. fieștecăruia; f. sg. fieștecáre, g.-d. fieștecăreia

fiștecáre adj. m., g.-d. fiștecărui; f. sg. fiștecáre, g.-d. fiștecărei

fiștecáre pr. m., g.-d. fiștecăruia; f. sg. fiștecáre, g.-d. fiștecăreia

fieșicáre (sau fíeșicare) (= fiecare) pron. nehot. (model de flexiune 58)

fieșcare, fieșce.

FIECÁRE pron., adj. 1. pron. v. oricine. 2. adj. fiece, oricare, orice, orișicare, tot, (pop.) fieșce, fitece. (~ pasăre pe limba ei piere.)

FIECARE pron., adj. 1. pron. cine, fiecine, oricare, oricine, orișicare, orișicine, (înv. și pop.) care, (pop.) fieșcare, fieșcine, fitecine, (înv. și reg.) careși, cineși, (înv.) neștine, vericare, vericine. (Zică ~ ce va vrea.) 2. adj. fiece, oricare, orice, orișicare, tot, (pop.) fieșce, fitece. (~ pasăre pe limba ei piere.)

FIEȘCÁRE pron. v. cine, fiecare, fiecine, oricare, oricine, orișicare, orișicine.

fieșcare pron. v. CINE. FIECARE. FIECINE. ORICARE. ORICINE. ORIȘICARE. ORIȘICINE.

CUIQUE SUUM (lat.) fiecăruia (ceea) ce-i al său, ce-i aparține – Aforism din dreptul roman. E necesar să se acorde cuique suum.

FABER EST SUAE QUISQUE FORTUNAE (lat.) fiecare este creatorul propriului său destin – Salustiu, „Historia rerum in republica Romana gestarum”, 1, 1, 2.

Faber est suae quisque fortunae (lat. „Fiecare este făuritorul propriului său destin”) – Salustiu, în lucrarea Historia rerum in republica Romana gestarum (cartea I, cap. 1). Reluînd tema istoricului latin, poetul francez Mathurin Régnier din secolul al XVI-lea, care s-a străduit să valorifice literatura antică, a formulat aceeași idee într-o expresie devenită proverb: „Chacun est artisan de sa bonne fortune”. (Satire, XIII, 1). Un conținut apropiat găsim în zicala noastră: „Cum îți vei așterne, așa vei dormi”. LIT.