focos, ~oasă [At: NEGRUZZI, S. I, 17 / Pl: ~oși, ~oase / E: foc¹ + -os] 1 a (Fig) Plin de foc¹ (64) Si: aprins (6), înfocat, înflăcărat, entuziast, pasionat. 2 a (Rar) Roșu ca focul¹ (1) Si: aprins (13). 3 sn (Mil) Dispozitiv de aprindere a încărcăturii explozive (la grenade, bombe, mine etc.).

FOCOS², -OASĂ, focoși, -oase, adj. 1. Plin de foc (II 1); înfocat, înflăcărat. V. pasionat. Îndată după primele începuturi focoase închinate romantismului, genialul Pușkin se statornicește în realități. SADOVEANU, E. 209. 2. (Neobișnuit) Roșu ca focul, aprins. Luna e plină de raze – sub căldura-i – argintoase, Orice stea e-o piatră scumpă – iară florile focoase Giuvaeruri umezite cu luminile adînci. EMINESCU, O. IV 127.

FOCOS² ~oasă (~oși, ~oase) 1) rar Care este de culoarea focului; roșu ca focul; roșu-aprins. 2) fig. (despre ființe) Care are (mult) foc; cu foc; plin de energie. /foc + suf. ~os

focos a. 1. plin de foc: ochi focoși; 2. fig. înfocat.

focós, -oásă adj. (d. foc). Plin de foc, de strălucire, înfocat: ochĭ focoșĭ.

focos¹ adj. m., pl. focoși; f. focoasă, pl. focoase

focos¹ adj. m., pl. focoși; f. focoasă, pl. focoase

focos adj. m., pl. focoși; f. sg. focoasă, pl. focoase

FOCOS adj. 1. aprig, nestăpânit, sălbatic, sireap, vijelios, (înv.) zmeios. (Un armăsar ~.) 2. v. iute. 3. v. entuziast.

FOCOS adj. 1. aprig, nestăpînit, sălbatic, sireap, vijelios, (înv.) zmeios. (Un armăsar ~.) 2. iute, sprinten, (pop.) ortoman. (Un cal ~) 3. avîntat, entuziasmat, entuziast, fervent, înflăcărat, înfocat, însuflețit, pasionat, (livr.) ardent, (fig.) aprins, arzător, fierbinte, înaripat. (Cuvinte ~; un discurs ~.)