8 definiții pentru foculeț

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FOCULEȚ, foculețe, s. n. Focușor. – Foc1 + suf. -uleț.

FOCULEȚ, foculețe, s. n. Focușor. – Foc1 + suf. -uleț.

foculeț sn [At: DA ms / Pl: ~e / E: foc1 + -uleț] 1-2 (Șhp) Focușor (1-22).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

foculeț s. n., pl. foculețe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FOCULEȚ s. focușor. (Au făcut un ~.)

FOCULEȚ s. focușor. (Au făcut un ~.)

Intrare: foculeț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • foculeț
  • foculețul
  • foculețu‑
plural
  • foculețe
  • foculețele
genitiv-dativ singular
  • foculeț
  • foculețului
plural
  • foculețe
  • foculețelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

foculeț, foculețesubstantiv neutru

  • 1. Focușor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: focușor
etimologie:
  • Foc + sufix -uleț. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.