16 definiții pentru folos

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FOLOS, foloase, s. n. Câștig moral sau material; avantaj, profit, haznă, folosință. ◊ Loc. adj. și adv. În (sau spre, pentru) folosul cuiva = în interesul, în avantajul, spre binele cuiva. Cu folos = în mod avantajos, cu profit. De folos = folositor, avantajos. ◊ Expr. Ce folos? = la ce bun? degeaba. – Din ngr. ófelos.

FOLOS, foloase, s. n. Câștig moral sau material; avantaj, profit, haznă, folosință. ◊ Loc. adj. și adv. În (sau spre, pentru) folosul cuiva = în interesul, în avantajul, spre binele cuiva. Cu folos = în mod avantajos, cu profit. De folos = folositor, avantajos. ◊ Expr. Ce folos? = la ce bun? degeaba. – Din ngr. ófelos.

folos sn [At: COD. VOR. 119/10 / V: (înv; astăzi reg făl~ / Pl: ~oase, (înv) ~uri / E: ngr φελός (pentru ᾶφελος] 1 (Adesea în legătură cu verbele „a avea”, „a trage”, „a aduce”) Câștig moral sau material Si: avantaj, beneficiu, profit, (înv) folosire (1), (înv) folosință (1), (reg) haznă. 2-3 (Îljv) În (sau spre, pentru) ~ul cuiva În avantajul cuiva. 4-5 (Îljv) Cu (loc fără) ~ (În mod) avantajos. 6-7 (Îal) Cu profit. 8-9 (Îljv) De (îoc fără) ~ Util. 10-11 (Îal) Avantajos. 12-13 (Îal) Profitabil. 14 (Îe) Ce ~ La ce bun? 15 (Îae) Degeaba. 16 (Fin; înv; îoc pasiv) Activ.

FOLOS, foloase, s. n. (Adesea în legătură cu verbele «a avea», «a aduce», «a trage») Ceea ce folosește, ceea ce aduce cîștig moral sau material. V. avantaj, profit, beneficiu. N-am să am folos de el niciodată. CREANGĂ, A. 14. Mult folos aduce munca,e prielnică oricui. BELDICEANU, P. 136. Un deosebit și mare folos este și cu școalele. GOLESCU, Î. 69. ◊ Loc. adj. și adv. În (spre sau pentru) folosul cuiva = în interesul, în avantajul, spre binele cuiva. Te sfătuiesc în folosul tău.Spre folosul omenirii vor veni tot rînduri, rînduri, Pe aripile științei, înmiirile de gînduri. BELDICEANU, P. 126. Voi urma sfaturile cele bune care mi le faci prin scrisoarea me, căci văd că sînt pentru folosul meu. KOGĂLNICEANU, S. 41. Vorbesc pentru folosul Patriei mele, pentru deșteptarea, pentru luminarea, pentru înfrumusițarea și, în scurt, pentru fericirea ei. GOLESCU, Î. 61. Cu folos = în mod avantajos, cu profit. Muncește cu folos. De folos = folositor, avantajos, profitabil. Da, bădică, mîne ți se-mplinește anul, ia-mă și pe mine cu d-ta, că ți-oi fi de mare folos. EMINESCU, N. 21. Adunînd țara spre a se chibzui, își aleseră cu toți sfat de folos acestei nevoi ca domnul să se închine lui Sigismund, păstrîndu-și însă fără scădere drepturile suveranității și veniturile țării. BĂLCESCU, O. II 72. ◊ Expr. (Întrebare retorică urmată uneori de o determinare introdusă prin «de» sau de o propoziție introdusă prin «că», «dacă») Ce folos? = la ce bun? degeaba. Dar cu pămîntul ce să faci? Și ce folos de boi și vaci? Nevasta dacă nu ți-o placi, Le dai în trăznet toate! COȘBUC, P. I 119. Ce folos de tine, dragă, Că ești albă și spălată Și trăiești tot supărată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 375.

FOLOS ~oase n. Venit material sau spiritual; câștig; beneficiu; avantaj; profit. /< ngr. ófelos

folos n. 1. câștig; 2. profit, utilitate. [Grec. bizantin FELÓS].

folós n., oase și urĭ (mgr. felós, vgr. óphelos). Utilitate, cîștig, avantaj, profit. De folos, folositor. Cu folos, în mod folositor. În folosu cuĭva, în beneficiu lui. A trage foloase, a scoate cîștig, a folosi. Ce folos de lapte gros?, ce folosește un lucru în care o calitate e nimicită de un defect (de ex., un om harnic, dar bețiv; o brînză bună în burduf de cîne)? – În Ps. Ș. și fălos.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FOLOS s. 1. v. avantaj. 2. afacere, avantaj, chilipir, câștig, pricopseală, profit, (Transilv. și Maram.) haznă, (fam. și ir.) scofală. (Nu e nici un ~ să...) 3. avantaj, binefacere, dar, privilegiu. (~oasele tehnicii moderne.) 4. eficacitate, eficiență, operativitate, productivitate, randament, valoare. (~ul unei metode.) 5. serviciu. (A adus imense ~oase științei.) 6. v. utilitate.

FOLOS s. 1. avantaj, beneficiu, cîștig, profit, (înv. și reg.) seamă, (înv.) folosință, (înv., în Transilv.) dobîndă, (fig.) rod. (Ce ~ ai din asta?) 2. afacere, avantaj, chilipir, cîștig, pricopseală, profit, (Transilv. și Maram.) haznă, (fam. și ir.) scofală. (Nu e nici un ~ să...) 3. avantaj, binefacere, dar, privilegiu. (~oasele tehnicii moderne.) 4. eficacitate, eficiență, operativitate, productivitate, randament, valoare. (~ unei metode.) 5. serviciu. (A adus imense ~ științei.) 6. necesitate, trebuință, utilitate, (pop.) priință, (înv.) polză. (De mare ~.)

Folos ≠ daună, pagubă, pierdere

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

folos (foloase), s. n. – Profit, avantaj, beneficiu, utilitate. Ngr. ὄφελος, redus la φέλος (Cihac, II, 660; Murnu 25; Pușcariu, Lr., 261). – Der. folosi, vb. (a fi util; a sluji; a ajuta; refl., a avea profit; a cîștiga, a beneficia; a se întrebuința); folosință, s. f. (înv., profit, utilitate; folosire; uzufruct); folositor, adj. (util; înv., îndatoritor, săritor); nefolositor, adj. (inutil). – Din rom. provine rut. fol’os, fol’osyty (Miklosich, Wander., 15; Candrea, Elemente, 408).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Mendacem memorem esse oportet (lat. „Memoria este de folos mincinosului”) – Cicero, De divinatione (II, 71). Vezi: Il faut bonne mémoire… LIT.

Intrare: folos
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • folos
  • folosul
  • folosu‑
plural
  • foloase
  • foloasele
genitiv-dativ singular
  • folos
  • folosului
plural
  • foloase
  • foloaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

folos, foloasesubstantiv neutru

  • 1. Câștig moral sau material. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote N-am să am folos de el niciodată. CREANGĂ, A. 14. DLRLC
    • format_quote Mult folos aduce munca, – e prielnică oricui. BELDICEANU, P. 136. DLRLC
    • format_quote Un deosebit și mare folos este și cu școalele. GOLESCU, Î. 69. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală locuțiune adverbială În (sau spre, pentru) folosul cuiva = în interesul, în avantajul, spre binele cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Te sfătuiesc în folosul tău. DLRLC
      • format_quote Spre folosul omenirii vor veni tot rînduri, rînduri, Pe aripile științei, înmiirile de gînduri. BELDICEANU, P. 126. DLRLC
      • format_quote Voi urma sfaturile cele bune care mi le faci prin scrisoarea me, căci văd că sînt pentru folosul meu. KOGĂLNICEANU, S. 41. DLRLC
      • format_quote Vorbesc pentru folosul Patriei mele, pentru deșteptarea, pentru luminarea, pentru înfrumusițarea și, în scurt, pentru fericirea ei. GOLESCU, Î. 61. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Cu folos = în mod avantajos, cu profit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Muncește cu folos. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală locuțiune adverbială De folos = avantajos, folositor, profitabil. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Da, bădică, mîne ți se-mplinește anul, ia-mă și pe mine cu d-ta, că ți-oi fi de mare folos. EMINESCU, N. 21. DLRLC
      • format_quote Adunînd țara spre a se chibzui, își aleseră cu toți sfat de folos acestei nevoi ca domnul să se închine lui Sigismund, păstrîndu-și însă fără scădere drepturile suveranității și veniturile țării. BĂLCESCU, O. II 72. DLRLC
    • chat_bubble Ce folos? = la ce bun? DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: degeaba
      • format_quote Dar cu pămîntul ce să faci? Și ce folos de boi și vaci? Nevasta dacă nu ți-o placi, Le dai în trăznet toate! COȘBUC, P. I 119. DLRLC
      • format_quote Ce folos de tine, dragă, Că ești albă și spălată Și trăiești tot supărată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 375. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.