15 definiții pentru forăi

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

FORĂI, pers. 3 forăie, vb. IV. Intranz. (Despre animale) A sufla cu forță aer pe nări, a respira zgomotos; a sforăi. – Formație onomatopeică.

FORĂI, pers. 3 forăie, vb. IV. Intranz. (Despre animale) A sufla cu forță aer pe nări, a respira zgomotos; a sforăi. – Formație onomatopeică.

forăi vi [At: CREANGĂ, P. 187 / V: ~roi / Pzi: forăi, (reg) ~esc / E: fo] (Pop; d. animale) 1 A sufla cu forță aer pe nări. 2 A sforăi.

FORĂI, forăiesc, vb. IV. Intranz. (Despre cai sau, p. ext., despre alte animale) A sufla cu forță aer pe nări, a respira zgomotos; a sforăi, a fornăi. Caii au forăit pe oglinda apelor bînd prelung din izvoare. SADOVEANU, N. P. 78. Calul fiului de crai începe atunci a forăi, a sări în două picioare și a da înapoi. CREANGĂ, P. 187. ◊ Fig. Morarul s-a oprit forăind ca un harmăsar strunit. SADOVEANU, M. C. 17.

forăì v. Mold. a sforăi: calul începe a sări forăind CR.; [Onomatopee].

sfórăĭ (sud) și fórăĭ și hórăĭ (nord) și -ĭésc a v. intr. (imit. rudă cu sfîrîĭ, horcăĭ, hîrîĭ, fornăĭ). Răsuflu pe nas ținînd și gura cascată în somn și scot un sunet horcăit, cum fac maĭ ales bătrîniĭ: a dormi sforăind. Fac să vibreze aeru pe nas, vorbind de caĭ, maĭ ales cînd le e frică. – Și fúruĭ (Olt. Serbia).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

forăi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 forăie, imperf. 3 pl. forăiau; conj. prez. 3 să forăie

forăi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 forăie, imperf. 3 sg. forăia; conj. prez. 3 să forăie

forăi vb., ind. și conj. prez. 3 sg. forăie, imperf. 3 sg. forăia

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

FORĂI vb. v. sforăi.

FORĂI vb. a fornăi, a sforăi, (reg.) a necheza, a țîfni. (Caii ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

forăi (-ăesc, forăit), vb. – A sforăi. Creație expresivă, cf. hor. – Numeroase var.: forcăi, cf. horcăi; forcoti (a fluiera); sforăi (după Cihac, II, 340, din sl. svara „tumult”); sforcăi; (s)fornăi; fîrnîi; cf. și sfîrîi. Der. (s)forăială, s. f. (acțiunea de a sforăi); (s)forăilă, s. m. (poreclă dată celui care sforăie); sforăitor, adj. (zgomotos, vanitos).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

forăi, forăiesc, (fornăi), vb. intranz. – (ref. la oameni) A respira cu putere pe nas; a sforăi (Maram., Trans., Bucov.). – Creație expresivă, cf. sforăi, forcoti, horcăi (DER, MDA).

Intrare: forăi
verb (V343)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • forăi
  • forăire
  • forăit
  • forăitu‑
  • forăind
  • forăindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • forăie
(să)
  • forăie
  • forăia
  • forăi
  • forăise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • forăie
(să)
  • forăie
  • forăiau
  • forăi
  • forăiseră
foroi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

forăiverb

  • 1. (Despre animale) A sufla cu forță aer pe nări, a respira zgomotos. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Caii au forăit pe oglinda apelor bînd prelung din izvoare. SADOVEANU, N. P. 78. DLRLC
    • format_quote Calul fiului de crai începe atunci a forăi, a sări în două picioare și a da înapoi. CREANGĂ, P. 187. DLRLC
    • format_quote figurat Morarul s-a oprit forăind ca un harmăsar strunit. SADOVEANU, M. C. 17. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.