16 definiții pentru fâșâitură

Explicative DEX

FÂȘÂITURĂ, fâșâituri, s. f. Fâșâit. [Pr.: -șâ-i-. – Var.: fâșiitură s. f.] – Fâșâi + suf. -tură.

FÂȘÂITURĂ, fâșâituri, s. f. Fâșâit. [Pr.: -șâ-i-. – Var.: fâșiitură s. f.] – Fâșâi + suf. -tură.

fâșâitură sf [At: CARAGIALE, S. 138 / V: fășăi~, ~șii~, ~șiet~ / Pl: ~ri / E: fâșâi + -itură] 1-2 Fâșâit (1-2).

FÂȘIITURĂ s. f. v. fâșâitură.

FÂȘIITURĂ s. f. v. fâșâitură.

fășăitură sf vz fâșăitură

fâșietură sf vz fâșâitură

fâșiitură sf vz fâșâitură

FÎȘÎITURĂ, FÎȘIITURĂ (pl. -turi) sf. Fîșîit: cînd bătea vîntul fîșiitura trestiei și a rogozului făcea să auză șoptind aceste vorbe ISP.; se auzeau într’o adîncătură fîșiituri de coase și cîntece de cosași CAR. [fîșîi, fîșii].

FÎȘIETURĂ s. f. v. fîșîitură.

FÎȘIITURĂ s. f. v. fîșîitură.

FÎȘÎITURĂ, fîșîituri, s. f. Fîșîit. Prin iarbă... se auzeau fîșîituri ușoare. SANDU-ALDEA, U. P. 192. – Variante: fîșietură (DUNĂREANU, CH. 238), fîșiitură (CARAGIALE, S. 138, ISPIRESCU, U. 113) s. f.

FÎȘÎITURĂ, fîșîituri, s. f. Fîșîit. [Var.: fîșiitură s. f.] – Din fîșîi + suf. -(i)tură.

Ortografice DOOM

fâșâitură (desp. -șâ-i-) s. f., g.-d. art. fâșâiturii; pl. fâșâituri

fâșâitură (-șâ-i-) s. f., g.-d. art. fâșâiturii; pl. fâșâituri

fâșâitură s. f. (sil. -șâ-i-), g.-d. art. fâșâiturii; pl. fâșâituri

Sinonime

FÂȘÂITURĂ s. v. fâșâit.

FÎȘÎITURĂ s. fîșîială, fîșîire, fîșîit, foșnet, foșnire, foșnit, foșnitură. (~ ziarului.)

Intrare: fâșâitură
fâșâitură substantiv feminin
  • silabație: fâ-șâ-i- info
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fâșâitură
  • fâșâitura
plural
  • fâșâituri
  • fâșâiturile
genitiv-dativ singular
  • fâșâituri
  • fâșâiturii
plural
  • fâșâituri
  • fâșâiturilor
vocativ singular —
plural —
fâșietură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fâșietură
  • fâșietura
plural
  • fâșieturi
  • fâșieturile
genitiv-dativ singular
  • fâșieturi
  • fâșieturii
plural
  • fâșieturi
  • fâșieturilor
vocativ singular —
plural —
fâșiitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fâșiitură
  • fâșiitura
plural
  • fâșiituri
  • fâșiiturile
genitiv-dativ singular
  • fâșiituri
  • fâșiiturii
plural
  • fâșiituri
  • fâșiiturilor
vocativ singular —
plural —
fășăitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fășăitură
  • fășăitura
plural
  • fășăituri
  • fășăiturile
genitiv-dativ singular
  • fășăituri
  • fășăiturii
plural
  • fășăituri
  • fășăiturilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

fâșâitură, fâșâiturisubstantiv feminin

  • 1. Fâșâit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: fâșâit
    • format_quote Prin iarbă... se auzeau fîșîituri ușoare. SANDU-ALDEA, U. P. 192. DLRLC
etimologie:
  • Fâșâi + -tură. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.