22 de definiții pentru gârlici

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÂRLICI, gârliciuri, s. n. 1. Intrare (strâmtă) într-un beci, într-o pivniță. 2. (Rar) Intrare (îngustă) într-o colibă, într-un cavou, într-o peșteră. [Pl. și: gârlice] – Din sb. grlič „gât de sticlă”.

gârlici sn [At: DOSOFTEI, V. S. 221 / V: leci, lij, lej1, garlez, lenci, gâtl / Pl: uri, (îvp) ~ice / E: srb grlič] 1 (Îvp) Intrare îngustă într-un cavou, într-o peșteră, într-o pivniță. 2 (Pop) Intrare îngustă într-o încăpere mai largă. 3 (Mol) Strungă. 4 (Mor) Gură din mijlocul pietrii alergătoare, prin care grăunțele, căzând din teică, trec între cele două pietre unde se macină. 5 (Pes) Fund al vârșii.

GÂRLICI, gârliciuri, s. n. 1. Intrare (strâmtă) într-un beci, într-o pivniță. 2. (Rar) Intrare (îngustă) într-o colibă, într-un cavou, într-o peșteră. [Pl. și: gârlice] – Din scr. grlič „gât de sticlă”.

GÂRLICI ~e n. 1) Intrare (strâmtă) într-un beci. 2) rar Gât puțin bombat al unor sticle. [Pl. și gârliciuri] /<sb. grliț

GÎRLICI, gîrlice, s. n. 1. Încăpere scundă și îngustă (adesea povîrnită) care formează intrarea într-o pivniță, într-un beci sau într-un bordei. V. tindă. O gură neagră de gîrlici se căsca în coasta clădirii. SADOVEANU, O. VII 52. Zibal înfășură cu putere căpătîiul liber al lațului de butucul fix de la ușa gîrliciului. CARAGIALE, O. I 293. În fundul unei tinde întunecoase se vedea gîrliciul povîrnit al pivniței cu porțile-i de zăbrele. ODOBESCU, S. I 126. Bordiaș fără gîrlici. TEODORESCU, P. P. 331. ♦ (Rar) Intrare într-o peșteră. De abia faci vreo douăzeci de pași în gîrliciul peșterei, și te găsești înlăuntrul unei bolți uriașe. VLAHUȚĂ, O. A. II 137. 2. Gîtul unei sticle. Trece băutura bătrînului care mormăie scurt... și pune gîrliciul la gură. REBREANU, I. 14.

gârliciu n. 1. intrare îngustă în pivniță; 2. locul pe unde ies oile la muls; 3. jghiabul teascului; 4. gura la mijlocul pietrii alergătoare a morii prin care grăunțele trec între cele două pietre unde se macină. [Serb. GRLIČ].

gîrlícĭ n., pl. urĭ și e (sîrb. grlič, gît de butelie, rudă cu gîrlă). Intrarea pivnițeĭ (saŭ bordeĭuluĭ care e lungă și îngustă și ajunge în argea. Loc strîmt pe unde trebuĭe să ĭasă oile cînd se duc la muls. Gaura pătrată din mijlocu roateĭ rîșnitoare a moriĭ. Jgheab. – În Olt. -igĭ. (NPl. Ceaur, 144).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gârlici s. n., pl. gârliciuri/gârlice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

gîrlici (-ciuri), s. n.1. Intrare, coridor, prispă, pridvor. – 2. Gît de sticlă. – 3. Orificiul pătrat al măselei. – 4. Gaură pe fundul năvodului. Sb. grlič „beregată” (DAR), cf. gîrlă, gîrliță.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

gârlici, gârliciuri, s.n. (reg.) 1. intrare strâmtă într-un beci (pivniță), într-o colibă, într-un cavou, într-o peșteră. 2. locul pe unde ies oile la muls; strungă. 3. jgheabul teascului de struguri. 4. gura de la mijlocul pietrei alergătoare prin care ies grăunțele și trec între celelalte două pietre.

Intrare: gârlici
gârlici1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gârlici
  • gârliciul
  • gârliciu‑
plural
  • gârliciuri
  • gârliciurile
genitiv-dativ singular
  • gârlici
  • gârliciului
plural
  • gârliciuri
  • gârliciurilor
vocativ singular
plural
gârlici2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gârlici
  • gârliciul
  • gârliciu‑
plural
  • gârlice
  • gârlicele
genitiv-dativ singular
  • gârlici
  • gârliciului
plural
  • gârlice
  • gârlicelor
vocativ singular
plural
garlez
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gârleci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gârlej
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gârlij
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gâtlici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gârliciu substantiv neutru
substantiv neutru (N50)
Surse flexiune: IVO-III
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gârliciu
  • gârliciul
plural
  • gârliciuri
  • gârliciurile
genitiv-dativ singular
  • gârliciu
  • gârliciului
plural
  • gârliciuri
  • gârliciurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gârlici, gârliciurisubstantiv neutru

  • 1. Intrare (strâmtă) într-un beci, într-o pivniță. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O gură neagră de gîrlici se căsca în coasta clădirii. SADOVEANU, O. VII 52. DLRLC
    • format_quote Zibal înfășură cu putere căpătîiul liber al lațului de butucul fix de la ușa gîrliciului. CARAGIALE, O. I 293. DLRLC
    • format_quote În fundul unei tinde întunecoase se vedea gîrliciul povîrnit al pivniței cu porțile-i de zăbrele. ODOBESCU, S. I 126. DLRLC
    • format_quote Bordiaș fără gîrlici. TEODORESCU, P. P. 331. DLRLC
  • 2. rar Intrare (îngustă) într-o colibă, într-un cavou, într-o peșteră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote De abia faci vreo douăzeci de pași în gîrliciul peșterei, și te găsești înlăuntrul unei bolți uriașe. VLAHUȚĂ, O. A. II 137. DLRLC
  • 3. Gâtul unei sticle. DLRLC
    • format_quote Trece băutura bătrînului care mormăie scurt... și pune gîrliciul la gură. REBREANU, I. 14. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.