22 de definiții pentru genune

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GENUNE, genuni, s. f. Prăpastie adâncă, abis, hău1. – Et. nec.

genune sf [At: COD. VOR. 84/4 / V: (înv) gean~, ~eru~, ~nă, gerure, ~nruânre / Pl: ~ni, (înv) ~ / E: nct] 1 Cantitate de apă strânsă la un loc prin oprirea unei gârle. 2 (Înv) Mare. 3 (Îvr) Mulțime de oameni. 4 Abis. 5 (Înv; îs) ~a de foc Focul iadului. corectat(ă)

GENUNE, genuni, s. f. (Livr.) Prăpastie adâncă, abis, hău1. – Et. nec.

GENUNE, genuni, s. f. (În stilul poetic) Prăpastie – fără fund, abis. Ni-s ochii arși... Căci am luptat pe margini de genuni. CAMIL PETRESCU, V. 86. Stîncîle, zguduite din înălțime... se rostogoleau prăpăstios în genunile adînci ale văilor. HOGAȘ, M. N. 176. Hyperion, ce din genuni Răsai c-o-ntreagă lume, Nu cere semne și minuni Care n-au chip și nume. EMINESCU, O. I 177. – Variantă: genună, genune (SADOVEANU, F. J. 697), s. f.

GENUNE ~i f. livr. Adâncime foarte mare; prăpastie; abis; neant. /<lat. gyro, ~onis

genune f. Mold. 1. apă adâncă și lină: fu prăpastie, genune? fu noian întins de ape? EM.; 2. abis, ocean: pânce soarele s’o stinge în genunea cea adâncă EM. [Lat. *GYRONEM, vârtej (cf. minune din mirà)].

genúne f. (lat. *gyro, -ónis, vîltoare, d. gyrus, învîrtire. V. jur 1. Cp. cu minune). Nord. Apă adîncă, vîltoare, vîrtej, anafor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

genune s. f., g.-d. art. genunii; pl. genuni

genune s. f., g.-d. art. genunii; pl. genuni

genune s. f., g.-d. art. genunii; pl. genuni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GENUNE s. v. abis, adânc, mare, prăpastie.

genune s. v. ABIS. ADÎNC. MARE. PRĂPASTIE.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

genune (genuni), s. f.1. (Înv.) Mare. – 2. Ochi de apă liniștită, alinătură. 3. Prăpastie. – 4. (Înv.) Mulțime, puzderie. – Var. genună, gerune, (înv.) gerure, (înv.) geroe. Lat. caerŭla „mare, albastrul mării” (var. geroe se explică prin var. lat. caerŭlea). Sensul 2 provine de la culoarea caracteristică, albastră-verzuie, a alinăturilor, cf. lat. caerulea fons; sensul 4 este o metaforă, ca în mare. Rezultatul normal, gerure, a fost disimilat în gerune, care se mai aude încă în Trans. de Nord; genune se datorează unei asimilări sau, mai curînd, unui fals de-rotacism. Apare de la primele texte din sec. XVI și a fost reactualizat poetic de Eminescu. – După Cihac, II, 580, din lat. tîrzie gehenna, ipoteză puțin probabilă. Candrea-Dens., 924, propunea lat. *gironem „vîrtej”, cf. REW 3938 și DAR; Rosetti, Rhotacisme, 20. După Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, II, 201, ar fi cuvînt dacic.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

genune, genuni, s.f. – Apă adâncă: „Troscot în pădure / Bulbuc în genune” (Papahagi, 1925: 299). – Et. nec. (DEX, MDA). Cuvânt autohton (Hasdeu, Russu).

genune, -i, s.f. – Apă adâncă: „Troscot în pădure / Bulbuc în genune” (def. pentru „lemne pe apă”; Papahagi 1925: 299). – Cuvânt autohton (Hasdeu 1894, Russu 1981).

Intrare: genune
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • genune
  • genunea
plural
  • genuni
  • genunile
genitiv-dativ singular
  • genuni
  • genunii
plural
  • genuni
  • genunilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • genu
  • genuna
plural
  • genuni
  • genunile
genitiv-dativ singular
  • genuni
  • genunii
plural
  • genuni
  • genunilor
vocativ singular
plural
geanune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
genruânre
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
geroe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gerune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gerure
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

genune, genunisubstantiv feminin

  • 1. livresc Prăpastie adâncă, hău (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ni-s ochii arși... Căci am luptat pe margini de genuni. CAMIL PETRESCU, V. 86. DLRLC
    • format_quote Stîncîle, zguduite din înălțime... se rostogoleau prăpăstios în genunile adînci ale văilor. HOGAȘ, M. N. 176. DLRLC
    • format_quote Hyperion, ce din genuni Răsai c-o-ntreagă lume, Nu cere semne și minuni Care n-au chip și nume. EMINESCU, O. I 177. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.