O definiție pentru ginostegiu
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
GINO- „femeie, gineceu, pistil, femei, femeiesc”. ◊ gr. gyne „femeie” > fr. gyno-, germ. id., engl. id., it. gino- > rom. gino-. □ ~bază (v. -bază), s. f., parte lărgită a suportului care susține gineceul; ~cit (v. -cit), s. n., element citoplasmatic, neavînd perete celular; ~crație (v. -crație), s. f., ginecocrație*; ~dinamic (v. -dinamic), adj., (despre o floare) cu stilele mai lungi decît staminele; ~dioecie (v. di-, v. -oecie), s. f., tip de dioecie la care florile hermafrodite și cele femele se găsesc pe indivizi deosebiți; ~dioic (v. di-, v. -oic), adj., (despre o plantă) care produce numai flori femele sau hermafrodite; ~fen (v. -fen), adj., (despre un organism) care produce celule sexuale fenotipice; ~filie (v. -filie2), s. f., 1. Transformare a elementelor carpelare în frunze obișnuite. 2. Virescență a ovarului; ~fite (v. -fit), s. f. pl., exemplare femele din generația vegetală sexuată; ~for (v. -for), s. n., peduncul care poartă gineceul; ~gametange (v. gamet/o-, v. -ange), s. m., gametange cu gameți femeii; ~gametofor (v. gameto-, v. -for), s. n., gametofor femel; ~gen (v. -gen2), adj., (despre un organism) care produce celule sexuale genotipice; ~genetic (v. -genetic), adj., (despre un organism) care derivă exclusiv din ou; ~geneză (v. -geneză), s. f., dezvoltare a ovulului sub influența spermatozoidului, dar fără contopirea celor doi gameți; ~id (v. -id), adj., care prezintă caractere feminine; ~merogonie (v. mero-, v. -gonie), s. f., tip de reproducere, caracterizat prin dezvoltarea unui ovul care a fost activat de un gamet mascul, al cărui nucleu nu a fuzionat cu cel al ovulului; ~monoecie (v. mon/o-, v. -oecie), s. f., tip de monoecie cu flori femele și hermafrodite pe același individ vegetal; ~monoic (v. mon/o-, v. -oic), adj., (despre o plantă) care posedă numai pistil și flori hermafrodite; ~pară (v. -par), adj., s. f., (femelă) care are numai descendenți de sex feminin; ~plastie (v. -plastie), s. f., refacere chirurgicală a organelor genitale femele; ~podiu (v. -podiu), s. n., peduncul de pe axa florală care poartă gineceul; ~spor (v. -spor), s. m., spor femel care formează la germinare un protal; ~sporange (v. spor/o-, v. -ange), s. m., sporange care conține macrospori; ~sporogeneză (v. sporo-, v. -geneză), s. f., macrosporogeneză*; ~stegiu (v. -stegiu), s. n., înveliș protector al gineceului; ~stemiu (v. -stemiu), s. n., formație columnară rezultată din concreșterea staminelor cu gineceul; ~tip (v. -tip), s. n., tip feminin caracteristic speciei.
substantiv neutru (N54) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ginostegiu, ginostegiisubstantiv neutru
- 1. Înveliș protector al gineceului. DETS
etimologie:
- gino- + -stegiu dexonline