11 definiții pentru giugiulire

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

giugiulire sf [At: DA ms / V : gug~, gugu~ / Pl: ~ri / E: giugiuli] 1 Mângâiere. 2 Gudurare. 3 Împerechere.

GIUGIULI, giugiulesc, vb. IV. Tranz. și refl. recipr. (Fam.) A (se) dezmierda, a (se) mângâia. [Var.: gugiuli vb. IV] – Et. nec.

A GIUGIULI ~esc tranz. fam. (persoane) A atinge ușor și repetat cu mâna în semn de afecțiune, spunând concomitent vorbe de dragoste; a mângâia; a drăgosti. /Orig. nec.

A SE GIUGIULI mă ~esc intranz. fam. A face (concomitent) schimb de giugiuleli (cu cineva); a se mângâia; a se drăgosti; a se ciuguli. /Orig. nec.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

giugiuli (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. giugiulesc, 3 sg. giugiulește, imperf. 1 giugiuleam; conj. prez. 1 sg. să giugiulesc, 3 să giugiulească

giugiuli vb., ind. prez. 3 pl. giugiulesc, imperf. 3 sg. giugiulea; conj. prez. 3 sg. și pl. giugiulească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GIUGIULI vb. v. alinta, dezmierda, mângâia.

Intrare: giugiulire
giugiulire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • giugiulire
  • giugiulirea
plural
  • giugiuliri
  • giugiulirile
genitiv-dativ singular
  • giugiuliri
  • giugiulirii
plural
  • giugiuliri
  • giugiulirilor
vocativ singular
plural
gugiulire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gugiulire
  • gugiulirea
plural
  • gugiuliri
  • gugiulirile
genitiv-dativ singular
  • gugiuliri
  • gugiulirii
plural
  • gugiuliri
  • gugiulirilor
vocativ singular
plural
gugulire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
gulire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

giugiuli, giugiulescverb

  • 1. familiar A (se) dezmierda, a (se) mângâia. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dorul lui e mare domn; Seara cînd îi vine somn Trebuie să i-l adorm, Dimineața să-l trezesc, Peste zi să-l giugiulesc! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 126. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A se drăgosti. DLRLC
      • format_quote figurat (Despre păsări) Un stol de porumbițe albe ca zăpada se giugiuleau și se jucau. RUSSO, O. 163. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.