12 definiții pentru grandoman

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRANDOMAN, -Ă, grandomani, -e, s. m. și f. Persoană care suferă de grandomanie; megaloman. – Din grandomanie (derivat regresiv).

GRANDOMAN, -Ă, grandomani, -e, s. m. și f. Persoană care suferă de grandomanie; megaloman. – Din grandomanie (derivat regresiv).

grandoman, ~ă a [At: IORGA, CH. II, 79 / Pl: ~i, ~e / E: drr grandomanie] Persoană care suferă de grandomanie Si: megaloman.

GRANDOMAN, -Ă, grandomani, -e, s. m. și f. Persoană care suferă de grandomanie. Se măritase c-un stropșit, cu unu... Amilcar Ciuhureanu, poet simbolist, un grandoman ridicol pe care ea îl credea un geniu neînțeles. VLAHUȚĂ, O. A. 318.

GRANDOMAN, -Ă s.m. și f. Cel care suferă de grandomanie; îngîmfat. [< grandomanie].

GRANDOMAN, -Ă s. m. f. cel care suferă de grandomanie. (< grandomanie)

GRANDOMAN ~i m. Persoană care suferă de grandomanie. /Din grandomanie

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GRANDOMAN adj. fudul, infatuat, încrezut, înfumurat, îngîmfat, megaloman, mîndru, orgolios, semeț, trufaș, țanțoș, vanitos, (livr.) prezumțios, suficient, (înv. și pop.) măreț, (pop. și fam.) țifnos, (pop.) falnic, fălos, închipuit, (înv. și reg.) pîșin, (prin Ban.) măros, nărtos, (înv.) fumuros, preaînălțat, zadarnic, (fig.) bățos, înțepat, scrobit.

Intrare: grandoman
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grandoman
  • grandomanul
  • grandomanu‑
plural
  • grandomani
  • grandomanii
genitiv-dativ singular
  • grandoman
  • grandomanului
plural
  • grandomani
  • grandomanilor
vocativ singular
  • grandomanule
  • grandomane
plural
  • grandomanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

grandoman, grandomanisubstantiv masculin
grandoma, grandomanesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care suferă de grandomanie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: megaloman
    • format_quote Se măritase c-un stropșit, cu unu... Amilcar Ciuhureanu, poet simbolist, un grandoman ridicol pe care ea îl credea un geniu neînțeles. VLAHUȚĂ, O. A. 318. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.