gregar, ~ă [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i, ~e / E: fr grégaire, lat. gregarius] 1 a (D. animale) Care trăiește în grupuri compacte, în turme, cete, cârduri. 2 a (Îs) Instinct ~ Instinct care determină unele animale să trăiască, să migreze în turme, cete, cârduri. 3 a (Îs) Spirit (sau instinct) ~ Spirit sau instinct care îndeamnă pe unii oameni să se supună orbește, să-și piardă, cu totul individualitatea în mijlocul mulțimii din care fac parte. 4 smf (Rar) Membru al unei organizații (politice) lipsit de orice inițiativă. 5 smf Cel care se sacrifică în folosul rutierului vedetă în cursele cicliste profesioniste pe șosea.

GREGAR, -Ă adj. (Rar; despre animale și plante) Care trăiește în cete, în grupuri. ◊ (Fig.) Spirit gregar = spirit de turmă, atitudine de supunere oarbă. // s.m. 1. Membru al unei facțiuni politice sau al altei organizații, lipsit de orice inițiativă autonomă. 2. (Ciclism) Cel care se sacrifică în folosul rutierului-vedetă în cursele profesioniste pe șosea. [Var. gregario s.m. / cf. fr. grégaire, it. gregario, lat. gregarius < grex – turmă].

GREGAR, -Ă I. adj. (despre animale) care trăiește în cete, în grupuri compacte. ♦ (fig.) spirit ~ = spirit de turmă, atitudine de supunere oarbă. II. s. m. 1. membru al unei fracțiuni politice, al unei organizații, lipsit de orice inițiativă autonomă. 2. (ciclism) cel care se sacrifică în folosul rutierului-vedetă în cursele profesioniste pe șosea. (< fr. grégaire, lat. gregarius)

GREGARIO s.m. v. gregar.

gregar adj. m., pl. gregari; f. gregară, pl. gregare