6 definiții pentru grinduță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GRINDUȚĂ, grinduțe, s. f. Diminutiv al lui grindă; grinduliță. – Grindă + suf. -uță.
GRINDUȚĂ, grinduțe, s. f. Diminutiv al lui grindă; grinduliță. – Grindă + suf. -uță.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
grinduță sf [At: ECONOMIA, 24 / Pl: ~țe / E: grindă + -uță] (Șhp) 1-2 Grindă (1) (mică) Si: (Pop) grindișoară, grinduliță.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRINDUȚĂ, grinduțe, s. f. Diminutiv al lui grindă. Vină-napoi, vină, Că tu ți-ai uitat Și tu ți-ai lăsat Cusătura ta Pe grinduța mea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 502.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
grinduță s. f., g.-d. art. grinduței; pl. grinduțe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
grinduță s. f., g.-d. art. grinduței; pl. grinduțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
grinduță s. f., g.-d. art. grinduței; pl. grinduțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
grinduță, grinduțesubstantiv feminin
- 1. Diminutiv al lui grindă. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: grinduliță
- Vină-napoi, vină, Că tu ți-ai uitat Și tu ți-ai lăsat Cusătura ta Pe grinduța mea! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 502. DLRLC
-
etimologie:
- Grindă + sufix -uță. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.