13 definiții pentru gropniță

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GROPNIȚĂ, gropnițe, s. f. 1. Încăpere situată între pronaosul și naosul unei biserici, care adăpostește mormintele ctitorilor. 2. Cavou, criptă, mormânt sau cimitir situate lângă o biserică. – Din bg. grobnica (influențat de groapă).

gropniță sf [At: PRAV. 216 / V: ~obn~ / Pl: ~țe / E: bg гробница (ctm cu groapă)] (Înv) 1 Loc de înmormântare Si: cavou, criptă, mauzoleu, mormânt, gropiță (4). 2 (Pgn) Cimitir. 3 (Spc) Încăpere situată între pronaosul și naosul unei biserici, în care, de obicei, se găsesc mormintele ctitorilor. 4 Groapă făcută adânc în pământ în care se ascundeau provizii, arme și oameni, în timp de năvăliri barbare.

GROPNIȚĂ, gropnițe, s. f. 1. Încăpere situată între pronaosul și naosul unei biserici, în care de obicei se găsesc mormintele ctitorilor. 2. Cavou, criptă, mormânt sau cimitir situate lângă o biserică. – Din bg. grobnica (influențat de groapă).

GROPNIȚĂ, gropnițe, s. f. (Învechit și arhaizant) Cavou, criptă. Se opriră lîngă bisericuța sfîntului Ion, privind valea. Dedesubtul lor era gropnița unde stăteau înșirate țestele lucii ale monahilor adormiți. SADOVEANU, F. J. 32.

GROPNIȚĂ ~e f. 1) Încăpere între pronaosul și naosul unei biserici în care se află, de obicei, mormintele ctitorilor. 2) Cavou, criptă, mormânt sau cimitir situat lângă o biserică. /<bulg. grobnica

gropniță f. (termen învechit) cimitir într’o biserică.

grópniță f., pl. e și (est) ĭ (vsl. grobĭnica, rus. -ica, gropniță. V. groapă). Cimitir în curtea uneĭ bisericĭ (Vechĭ). Osuariŭ, becĭu în care se adună oasele săracilor dezgropațĭ. Cavoŭ. Groapă părăsită la o mină. V. grobnic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

gropniță s. f., g.-d. art. gropniței; pl. gropnițe

gropniță s. f., g.-d. art. gropniței; pl. gropnițe

gropniță s. f., g.-d. art. gropniței; pl. gropnițe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GROPNIȚĂ s. v. cavou, criptă.

Intrare: gropniță
gropniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • gropniță
  • gropnița
plural
  • gropnițe
  • gropnițele
genitiv-dativ singular
  • gropnițe
  • gropniței
plural
  • gropnițe
  • gropnițelor
vocativ singular
plural
grobniță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gropniță, gropnițesubstantiv feminin

  • 1. Încăpere situată între pronaosul și naosul unei biserici, care adăpostește mormintele ctitorilor. DEX '09
  • 2. Cavou, criptă, mormânt sau cimitir situate lângă o biserică. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se opriră lîngă bisericuța sfîntului Ion, privind valea. Dedesubtul lor era gropnița unde stăteau înșirate țestele lucii ale monahilor adormiți. SADOVEANU, F. J. 32. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.