33 de definiții pentru grup

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRUP, grupuri, s. n. 1. Ansamblu de obiecte, de animale sau de plante asemănătoare, aflate laolaltă. ♦ Ansamblu de obiecte, de piese etc. de același fel, reunite pe baza caracteristicilor funcționale și alcătuind un tot. Grup electrogen. ◊ Grup sanitar = încăpere prevăzută cu closet, chiuvetă (și, uneori, cu cadă de baie). 2. Ansamblu de persoane reunite (în mod stabil sau temporar) pe baza unei comunități de interese, de concepții etc.; grupă, colectiv. ◊ Loc. adv. În grup = mai mulți laolaltă, în colectiv. În grupuri de câte... = câte (atâția)..., deodată. ◊ Expr. Grupuri-grupuri = (în) mai multe grupări, adunări. ♦ Spec. Fracțiune politică; grupare formată din reprezentanții unui partid sau ai unui curent politic. 3. (Ec.) Asociere între două societăți, pe baza anumitor aranjamente. 4. (Mat.) Mulțime de elemente în care fiecărei perechi de elemente îi corespunde un element din aceeași mulțime, în care este adevărată asociativitatea oricare ar fi elementele mulțimii, în care există un element neutru și un element opus legii de compunere a mulțimii. – Din fr. groupe.

grup sn [At: MAIORESCU, D. II, 170 / Pl: ~uri și (înv) ~e / E: fr groupe] 1 Ansamblu de animale sau plante asemănătoare, aflate laolaltă Si: categorie, clasă, rasă, specie. 2 Ansamblu de obiecte, de piese etc. de același fel, reunite pe baza caracteristicilor funcționale și alcătuind un tot. 3 (Îs) ~ sanitar Încăpere prevăzută cu closet, chiuvetă (și, uneori, cu cadă). 4 (Îs) ~ electrogen Ansamblu format dintr-un motor și unul sau mai multe generatoare electrice acționate de acesta. 5 (Îs) ~ de sudură Ansamblu format dintr-un generator electric și un motor cu ardere internă care produce curent intens necesar sudurii. 6 Ansamblu de persoane reunite (în mod stabil sau temporar) pe baza unei comunități de interese, de concepții etc. Si: colectiv, grupă (4). 7 (Îs) ~ social Colectivitate de indivizi între care există relații sociale, care se supun acelorași norme de comportament și urmăresc un scop comun. 8 (Îlav) În ~ Mai mulți laolaltă. 9 (Îlav) În ~uri de câte ... Câte ... deodată. 10 (Îlav) ~uri-~uri (În) mai multe cete sau grămezi. 11 (Spc) Fracțiune politică. 12 (Mat) Mulțime de elemente în care fiecărei perechi de elemente îi corespunde un element din aceeași mulțime, în care este adevărată asociativitatea (oricare ar fi elementele mulțimii), în care există un element neutru și un element opus legii de compunere a mulțimii.

GRUP, grupuri, s. n. 1. Ansamblu de obiecte, de animale sau de plante asemănătoare, aflate laolaltă. ♦ Ansamblu de obiecte, de piese etc. de același fel, reunite pe baza caracteristicilor funcționale și alcătuind un tot. Grup electrogen.Grup sanitar = încăpere prevăzută cu closet, chiuvetă (și, uneori, cu cadă de baie). 2. Ansamblu de persoane reunite (în mod stabil sau temporar) pe baza unei comunități de interese, de concepții etc.; grupă, colectiv. ◊ Loc. adv. În grup = mai mulți laolaltă, în colectiv. În grupuri de câte... = câte (atâția) deodată. ◊ Expr. Grupuri-grupuri = (în) mai multe cete sau grămezi. ♦ Spec. Fracțiune politică; grupare formată din reprezentanții unui partid sau ai unui curent politic. 3. (Mat.) Mulțime de elemente în care fiecărei perechi de elemente îi corespunde un element din aceeași mulțime, în care este adevărată asociativitatea oricare ar fi elementele mulțimii, în care există un element neutru și un element opus legii de compunere a mulțimii. – Din fr. groupe.

GRUP, grupuri, s. n. (Adesea urmat de determinări la genitiv sau introduse prin prep. «de») 1. Ansamblu de obiecte de același fel aflate sau puse (în scop determinat) laolaltă. V. grămadă. Un grup de arbori.Grup electrogen v. electrogen. 2. Ansamblu de persoane pe care-i apropie ceva sau care (în mod temporar) săvîrșesc o acțiune comună. Au intrat din stînga un grup de femei în negru. DAVIDOGLU, M. 17. Maxim se-ntoarse spre grupul pe care-l lăsase la ușă, dar muncitorii se-mprăștiaseră printre săteni. CAMILAR, TEM. 282. Grupul nostru este cel mai fericit. SAHIA, N. 114. Pe lîngă grupul Anton Pann, Nănescu, Chiosea și Unghiurliu, unul și nedespărțit, se lipise un copilandru nalt, rumen, sprintenel. GHICA, S. A. 79. ◊ Loc. adv. (În opoziție cu individual, singur) În grup = mai mulți laolaltă, în colectiv. Copiii sînt elevi la o școală dintr-un sat vecin. I-a adus, în grup, învățătoarea să le arate muzeul. STANCU, U.R.S.S. 86. Un domn s-arată în ușă, o deschide larg în lături, și le spune că pot să intre, deoarece sînt în grup. SP. POPESCU, M. G. 69. În grupuri de cîte (atîția) = cîte (atîția) deodată. Elevii vor vizita expoziția în grupuri de cîte zece.Expr. Grupuri-grupuri = (în) mai multe cete sau grămezi așezate una lîngă alta sau succedîndu-se una după alta. Oamenii ieșiră încetinel, se mai opriră în ogradă, apoi în uliță, grupuri-grupuri, chibzuind și sfătuind. REBREANU, R. I 238. Grupuri-grupuri, de oameni, femei și copii se făceau pe la casele vecine. BUJOR, S. 48. 3. Colectivitate de persoane reunite pe baza unor idei, concepții, interese sau scopuri comune. ◊ Grup social = categorie socială, clasă socială. Limba ca mijloc de comunicare între oameni în societate servește în egală măsură toate clasele societății și manifestă din acest punct de vedere un fel de indiferență față de clase. Dar oamenii, diferitele grupuri sociale, clasele sînt departe de a fi indiferente față de limbă. STALIN, PROBL. LINGV. 12. ♦ Fracțiune politică; grupare formată din reprezentanții unui partid sau ai unui curent politic. Eu sînt candidatul grupului tînăr, inteligent și independent. CARAGIALE, O. I 152.

GRUP s.n. 1. Ansamblu de persoane, de obiecte, de fenomene sau de noțiuni; grămadă. ◊ Grup social = colectivitate de indivizi între care există relații sociale determinate, se supun acelorași norme de comportament și urmăresc un țel comun. 2. (Mat.) Mulțime în care se definește o lege de compunere care asociază la orice pereche de elemente ale sale un alt element. 3. Ansamblu de piese mecanice etc. reunite din punctul de vedere al caracteristicilor principale sau funcțional. [< fr. groupe, cf. it. gruppo].

GRUP s. n. 1. ansamblu de persoane, de obiecte, de fenomene sau de noțiuni cu însușiri asemănătoare; ceată. o~ social = colectivitate de indivizi între care există relații sociale determinate, se supun acelorași norme de comportament și urmăresc un țel comun; ~ de armate = mare unitate operativ-strategică din mai multe armate. 2. (mat.) mulțime în care se definește o lege de compunere care asociază la orice pereche de elemente ale sale un alt element. 3. ansamblu de piese mecanice etc. reunite din punctul de vedere al caracteristicilor principale sau funcționale. ♦ ~ sanitar = încăpere prevăzută cu closet, chiuvetă etc. (< fr. groupe)

GRUP ~uri n. 1) Ansamblu de ființe sau de lucruri asemănătoare, aflate împreună sau în vecinătate. ~ de elevi. ~ de cuvinte. ◊ În ~ în colectiv; împreună. 2): ~ sanitar încăpere înzestrată cu closet, chiuvetă (uneori și cu cadă). 3) Asociație bazată pe idei, concepții, scopuri sau activitate comună; grupare. ~ social. ~ parlamentar. 4) Ansamblu de persoane, fenomene sau obiecte cu trăsături comune. ~ etnic. ~ de limbi. /<fr. groupe

grup n. 1. reunire de persoane: grup de amici, de alegători; 2. număr de obiecte ce formează un tot: un grup de case.

*grup n., pl. urĭ (it. gruppo. V. grop) și grúpă f., pl. e (fr. groupe, m.). Ceată, reuniune. Grămăgĭoară.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+grup-țintă s. n., pl. grupuri-țintă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GRUP s. 1. v. ceată. 2. v. tabără. 3. v. fracțiune. 4. v. categorie. 5. (MAT.) grup abelian = grup comutativ; grup comutativ v. grup abelian.

GRUP s. 1. bandă, buluc, ceată, cîrd, droaie, gloată, grămadă, mulțime, pîlc, stol, (pop.) crilă, liotă, (reg.) canara, ciurdă, mișină, (Olt. și Transilv.) ciopor, (Olt. și Ban.) clapie, (înv.) cin, tacîm. (Un ~ de copii.) 2. ceată, tabără. (S-au împărțit în două ~uri.) 3. categorie, clasă, grupare, (astăzi rar) tagmă, (înv.) rînduială. (Face parte din ~ celor timizi.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

grup (grupuri), s. n. – Ansamblu de obiecte, de animale sau plante asemănătoare, grupare. – Var. grupă, s. f. Mr. grup. Fr. groupe.Der. grupa, vb., din fr. grouper; grupet, s. n., din it. gruppetto. Cuvîntul mr. provine din it.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

GRUP. Subst. Grup, grupuleț (dim.), grupușor, grupare, grupă; colectiv, colectivitate, comunitate. Companie, cerc, societate, tovărășie. Gașcă (peior.), taraf (înv.), clică, bisericuță (fig.), clan (peior.), bandă, haită (fig.), șleahtă (peior.), coterie. Asociație, club, cenaclu. Formație, brigadă, echipă; ansamblu, trupă. Ceată, pîlc, pîlcușor (dim.), pîlculeț, stol, claie (fig.), laie, mulțime, ciopor, cîrd (de obicei peior.), ciurdă (reg.), buluc, droaie, gloată (depr.), adunătură (peior.), strînsură (peior.). Alai, saltanat (înv.), cortegiu, convoi, suită, escortă. Vb. A se uni, a se aduna, a se grupa, a se întovărăși, a se însoți; a intra (a se pune) în cîrd cu cineva, a intra în cîrdășie, a se încîrdoșa (reg.), a se înhăita (depr.). Adv. În grup, în pîlc, pîlcuri-pîlcuri. V. anulare, mulțime, unire, uniune.

grup, unitate a discursului melodic constituită prin juxtapunerea* a două motive*. Cu o circulație restrânsă, în prezent, termenul g. a fost intens folosit către începutul sec. 20 de către H. Riemann, V. d’Indy și discipolii acestora.

GRUP s. n. (< fr. groupe, cf. it. gruppo): ansamblu de unități fonetice, morfologice sau sintactice, de același fel, reunite pe baza caracteristicilor (fizice, formale, funcționale) și alcătuind un tot. ◊ ~ consonantic: g. de consoane, ca de exemplu tl, str și șn în cuvintele atlas, strașnic și șnur.~ vocalic: g. de vocale în hiat sau formând diftongi și triftongi, ca de exemplu ăi, eu, oe, oa și oai în cuvintele zurgălăi, euforie, poet, poartă, leoaică.~ de sunete: g. de elemente ale vorbirii orale, care comportă o emisiune cu caracter muzical și care se concretizează în diftongi, triftongi și silabe, ca de exemplu -âi-, -oai-, stri- și -par în cuvintele pâine, tigroaică, strident și compar.~ coordonativ (șir coordonativ): g. de cuvinte cu rol de părți de propoziție nepredicative, în relație de coordonare, nedependente sau dependente de un element regent, comun tuturor, sau regente față de un element subordonat tuturor, ca de exemplu mama și copiii, echipa noastră și echipa voastră, este limpede și bună, om tânăr și frumos, bărbat cu talent și cu experiență; tânăr fără experiență, dar cu talent, om tânăr, deci fără experiență; haine pentru bărbați, femei și copii; cărți și caiete noi; câteva caiete, cărți și maculatoare; depinde de pregătirea și voința omului; un om cam ursuz și zgârcit etc. ◊ ~ adjectival (GA): secvență în structura de suprafață (v.) reprezentată prin adjective care îndeplinesc funcția de atribut. ◊ ~ nominal (GN): secvență în structura de suprafață, reprezentată prin substantive. În cadrul lui se poate descrie și g. adjectival. Împreună cu g. verbal (v.) formează nucleul propoziției, îndeplinind funcțiile de subiect sau de obiect al propoziției. ◊ ~ verbal (GV): secvență în structura de suprafață, reprezentată prin verbele care îndeplinesc funcția de predicat. Împreună cu g. nominal (v.) formează nucleul propoziției. G. verbal reprezintă o parte a g. predicativ (v.). ◊ ~ predicativ (GP): secvență în structura de suprafață, reprezentată prin g. verbal la care se adaugă și elementele nepredicative care țin de el, cu funcție de obiect. ◊ ~ italic: g. de limbi vorbite de locuitorii antici ai Peninsulei Italice, în care intrau etrusca, falisca, latina, osca și umbriana (umbrica)v.

GRUP DE AVIAȚIE unitate de aviație compusă din 2-3 escadrile, care intră în compunerea unei flotile de aviație.

GRUP DE CERCETARE – DIVERSIUNE, subunitate specializată, formată din 10-12 oameni, parașutați sau debarcați, infiltrați în spatele frontului, având misiuni cu un caracter deosebit: distrugeri de obiective importante și de căi de comunicație, infectarea cu substanțe chimice și bacteriologice a terenului, atmosferei și a surselor de apă, asasinarea sau răpirea unor persoane importante, capturarea de documente secrete, descoperirea unor obiective importante, indicarea țintelor și dirijarea aviației asupra acestora, înzestrarea și incitarea unor elemente de pe teritoriul adversarului pentru a comite acte de spionaj sau sabotaj, lansarea de zvonuri false etc.

GRUP MOTOPROPULSOR ansamblu format dintr-un motor cu ardere internă și cel puțin cu o elice cuplată cu acesta.

Grupul celor cinci, denumire generică sub care sunt cunoscuți compozitorii reuniți în jurul anului 1860, pentru a da un impuls nou muzicii ruse. Nucleul g. l-au constituit Balkirev și primul său discipol Cui. După scurt timp li s-au alăturat Musorgski, Rimski-Korsakov și Borodin. Înainte de a impune prin operele lor, de valoare inegală, compozitorii din g. s-au afirmat prin programul lor estetic proclamat de criticul de artă V. Stasov, principalul purtător de cuvânt al grupării, pe care el o numea „mănunchiul puternic”. „Manifestul” celor cinci poate fi rezumat în câteva idei principale: valorificarea folc. rus și al popoarelor orientale ca principală sursă de inspirație; prioritate a formelor* muzicale libere asupra marilor structuri clasice; căutarea unei fuziuni intime dintre cuvânt și sunet, considerată ca expresie a „adevărului vieții” (Musorgski: „În afară de adevăr, nimic nu este frumos; aș vrea ca personajele mele să vorbească pe scenă așa cum vorbesc oamenii vii, adevărați”); importanța precumpănitoare acordată operei* și cântecului; reflectarea artistică – prin opere și „drame muzicale populare” (Musorgski) – a unor mari momente ale istoriei naționale. După aproximativ un deceniu de activitate comună, coeziunea g. se destramă, fără însă ca membrii săi să-și schimbe crezul. Acțiunea lor devine mai mai degrabă personală. De fapt, abia de atunci înainte (după 1870) încep să apară marile creații ale lui Musorgski, Borodin și Rimski-Korsakov, relevante pentru realizarea artistică a programului ideologic al g. Meritul istoric al „celor cinci” este de a fi proclamat necesitatea unei întoarceri a muzicienilor către izvoarele creației pop. și ale istoriei naționale. Prin răsunetul ei europ., acțiunea g. a depășit zona culturii ruse, deschizând drumul pentru dezvoltarea și afirmarea altor școli muzicale naționale.

Grupul celor șase, grupare reunind șase tineri compozitori francezi în jurul compozitorului de generație mai vârstnică, Erik Satie (1866-1925). A luat naștere în 1918 (după primul război mondial) în urma reprezentațiilor din 1917 de la Baletele ruse*, cu baletul Parade (realizat de: Jean Cocteau – libretul; Pablo Picasso – decorurile și costumele; Massine – coregrafia; Erik Satie – muzica), care au provocat scandaluri teribile, atrăgând artiștii tineri de partea noutăților surprinzătoare care rupeau în mod deliberat cu ceea ce fusese până atunci expresie sensibilă (Debussy, Ravel), aducând un aer proaspăt, naiv, provocator, introducând cu dezinvoltură „licența muzicală”. Astfel muzica se apropia de revelația artelor produsă de Apollinaire și Picasso. Cei șase tineri compozitori se numeau: Georges Auric, Louis Durey, Arthur Honegger, Germaine Tailleferre, Darius Milhaud și Francis Poulenc. La început au fost cunoscuți sub denumirea de Nouveaux jeunes și își prezentau ideile novatoare și muzica în cadrul „întâlnirilor muzicale de la Vieux-Colombier”, a lui Jacques Cocteau, organizate de cântăreața Jane Bathori (descoperitoare de noi talente). Personalitățile lor erau foarte diverse, ca și gusturile, estetica și muzica însăși. Țelul însă comun: de a scăpa din închisoarea impresionismului* și a unor desfășurări post-wagneriene, militând pentru o muzică descătușată de vechile idei, orientată, pe de altă parte, spre restaurarea sentimentului clasic (în special al celui fr.), iar pe de altă parte spre exaltarea realului. Jean Cocteau este acela care, la Le coq et l’arlequin, scrie manifestul acestei orientări revoluționare, muzicale și artistice. Numele de g. apare pentru prima dată în articolul Les cinq Russes, les Six Français et M. Erik Satie, semnat de un redactor muzical al ziarului Comoedia. Grupul însă se destramă curând. Lucrarea care le reunește numele într-o creație comună este Les mariés de la Tour Eiffel (Jean Cocteau – libretul; Jean Hugo – decorurile și costumele; Georges Auric a compus Uvertura; Francis Poulenc – discursurile generalului; Germaine Tailleferre – un duadrille; Darius Milhaud – un marș nupțial; Arthur Honegger – un marș funebru). Deși nu reprezintă cu fidelitate spiritul g., lucrarea degajă totuși un aer de familie, o tinerețe a unei epoci, o extraordinară dăruire către mișcare, pe un ton primitiv, naiv, amabil și turbulent. El se mai întâlnește în lucrările lui G. Auric, ale lui Fr. Poulenc (scrise între 1918-1925), în opera Le boeuf sur le toit de D. Milhaud, dar mai ales în muzica lui E. Satie, care desemnează o „epocă de întoarcere la simplitate”, la o estetică de căutare a purității esențiale.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GRUPUL 47, cerc literar care a reunit, în perioada 1947-1977, scriitori de limbă germană din Germania, Elveția și Austria. Membrii lui au apărat toate formele de libertate – literară, politică ș.a. Li se datorează descoperirea unor scriitori de talent (E. Eich, H. Böli, G. Grass, M. Walsen).

GRUPUL ANDIN (Pactul Andin), organizație guvernamentală regională, cu sediul la Lima, creată prin Acordul de la Cartagena din 1969, în scopul realizării unei uniuni economice, comerciale și politice a statelor membre (Bolivia, Chile – s-a retras din organizație în 1977 -, Columbia, Ecuador, Perú – din 1992, cu statut de observator – și Venezuela).

GRUPUL CELOR 10 (Clubul de la Paris), denumire unanim acceptată pentru întâlnirile anuale ale miniștrilor de Finanțe din cele 10 state industrializate (Belgia, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Suedia, S.U.A. și Elveția, cu statut de observator), reprezentând, de facto, autoritatea superioară în F.M.I. Aceste întâlniri au ca scop analizarea sistemului monetar internațional și pregătirea reformelor care se impun, acordarea de sprijin financiar țărilor care aparțin Grupului, menținerea, la dispoziția F.M.I., a unui fond de 6 miliarde dolari pentru echilibrarea sistemului monetar internațional.

GRUPUL CELOR 24, organ interguvernamental al Grupului celor 77, având ca scop studierea problemelor monetar-financiare ale țărilor în curs de dezvoltare.

GRUPUL CELOR 77, organizație internațională guvernamentală creată în timpul primei sesiuni a U.N.C.T.A.D. (1964), în scopul armonizării pozițiilor țărilor în curs de dezvoltare în cadrul organismelor și negocierilor din sistemul O.N.U. Din 1964, numărul membrilor a crescut de la 77 la 114 (1995), printre care și România. Reuniuni ministeriale: Alger (1967), Lima (1971), Manila (1977), Arusha (1979), Buenos Aires (1983), New York (1994).

GRUPUL CELOR CINCI (Cercul Balakirev), grupare de creație a compozitorilor ruși din deceniul 6 al sec. 19, din care au făcut parte A.P. Borodin, C.A. Cui, M.P. Musorgski, N.A. Rimski-Korsakov și M.A. Balakirev. Ideologul grupării a fost V.V. Stasov. Au militat pentru înnoirea și dezvoltarea unui stil național. Concepția și creația grupului au avut o mare înrâurire asupra generațiilor următoare din Rusia și din alte țări.

GRUPUL CELOR PATRU, grupare artistică întemeiată, în 1926, de pictorii români N. Tonitza, Șt. Dumitrescu, Fr. Șirato și sculptorul O. Han. A avut un rol important în promovarea picturii românești moderne. A ființat până în 1938.

GRUPUL CELOR ȘASE, grupare fundată, în 1918, de compozitorii francezi G. Auric, A. Honegger, D. Milhaud, F. Poulenc, L. Durey și G. Tailleferre, cu caracter antitradiționalist, promovând înnoirea limbajului muzical prin reinstaurarea unui spirit clasic, de esență franceză, și prin sinceritatea și puritatea expresiei. Gruparea a jucat un rol important în dezvoltarea artei moderne franceze.

Intrare: grup
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • grup
  • grupul
  • grupu‑
plural
  • grupuri
  • grupurile
genitiv-dativ singular
  • grup
  • grupului
plural
  • grupuri
  • grupurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

grup, grupurisubstantiv neutru

  • 1. Ansamblu de obiecte, de animale sau de plante asemănătoare, aflate laolaltă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    diminutive: grupuleț
    • 1.1. Ansamblu de obiecte, de piese etc. de același fel, reunite pe baza caracteristicilor funcționale și alcătuind un tot. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.2. Grup sanitar = încăpere prevăzută cu closet, chiuvetă (și, uneori, cu cadă de baie). DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 2. Ansamblu de persoane reunite (în mod stabil sau temporar) pe baza unei comunități de interese, de concepții etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Au intrat din stînga un grup de femei în negru. DAVIDOGLU, M. 17. DLRLC
    • format_quote Maxim se-ntoarse spre grupul pe care-l lăsase la ușă, dar muncitorii se-mprăștiaseră printre săteni. CAMILAR, TEM. 282. DLRLC
    • format_quote Grupul nostru este cel mai fericit. SAHIA, N. 114. DLRLC
    • format_quote Pe lîngă grupul Anton Pann, Nănescu, Chiosea și Unghiurliu, unul și nedespărțit, se lipise un copilandru nalt, rumen, sprintenel. GHICA, S. A. 79. DLRLC
    • 2.1. Grup social = categorie socială, clasă socială. DLRLC DN
      • format_quote Limba ca mijloc de comunicare între oameni în societate servește în egală măsură toate clasele societății și manifestă din acest punct de vedere un fel de indiferență față de clase. Dar oamenii, diferitele grupuri sociale, clasele sînt departe de a fi indiferente față de limbă. STALIN, PROBL. LINGV. 12. DLRLC
    • 2.2. Grup de armate = mare unitate operativ-strategică din mai multe armate. MDN '00
    • 2.3. prin specializare Fracțiune politică; grupare formată din reprezentanții unui partid sau ai unui curent politic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Eu sînt candidatul grupului tînăr, inteligent și independent. CARAGIALE, O. I 152. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială În grup = mai mulți laolaltă, în colectiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Copiii sînt elevi la o școală dintr-un sat vecin. I-a adus, în grup, învățătoarea să le arate muzeul. STANCU, U.R.S.S. 86. DLRLC
      • format_quote Un domn s-arată în ușă, o deschide larg în lături, și le spune că pot să intre, deoarece sînt în grup. SP. POPESCU, M. G. 69. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială În grupuri de câte... = câte (atâția)... deodată. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Elevii vor vizita expoziția în grupuri de câte zece. DLRLC
    • chat_bubble Grupuri-grupuri = (în) mai multe grupări, adunări. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Oamenii ieșiră încetinel, se mai opriră în ogradă, apoi în uliță, grupuri-grupuri, chibzuind și sfătuind. REBREANU, R. I 238. DLRLC
      • format_quote Grupuri-grupuri, de oameni, femei și copii se făceau pe la casele vecine. BUJOR, S. 48. DLRLC
  • 3. economie Asociere între două societăți, pe baza anumitor aranjamente. DEX '09
  • 4. matematică Mulțime de elemente în care fiecărei perechi de elemente îi corespunde un element din aceeași mulțime, în care este adevărată asociativitatea oricare ar fi elementele mulțimii, în care există un element neutru și un element opus legii de compunere a mulțimii. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.