7 definiții pentru grupuleț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
GRUPULEȚ, grupulețe, s. n. Diminutiv al lui grup; grupușor. – Grup + suf. -uleț.
GRUPULEȚ, grupulețe, s. n. Diminutiv al lui grup; grupușor. – Grup + suf. -uleț.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
grupuleț sn [At: SAHIA, U. R. S. S. 41 / Pl: ~e / E: grup + -uleț] 1-8 (Șhp) Grup (1, 2, 6, 11) (restrâns).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
GRUPULEȚ, grupulețe, s. n. Diminutiv al lui grup. Nici un fel de fracțiuni și grupulețe nu pot fi admise în partidul revoluționar al proletariatului, avangardă a întregului popor. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 159. În parcuri, grupulețe de copii strîng frunze în coșulețe de sîrmă. SAHIA, U.R.S.S. 41.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
grupuleț s. n., pl. grupulețe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
grupuleț s. n., pl. grupulețe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
grupuleț s. n., pl. grupulețe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
GRUPULEȚ s. grupuscul, grupușor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
grupuleț, grupulețesubstantiv neutru
-
- Nici un fel de fracțiuni și grupulețe nu pot fi admise în partidul revoluționar al proletariatului, avangardă a întregului popor. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 159. DLRLC
- În parcuri, grupulețe de copii strîng frunze în coșulețe de sîrmă. SAHIA, U.R.S.S. 41. DLRLC
-
etimologie:
- Grup + sufix -uleț. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.