7 definiții pentru gâra / gâra-mâra

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GÎRA interj. (Substantivat, în expr.) Gîra-mîra = sîcîială; ceartă.

GÎRA interj. (Substantivat, numai în expr.) Gîra-mîra = sîcîială, ceartă. Și ca să scape de gîra-mîra, că nu-i mai tăcea fleoanca, puse de-l taie. ISPIRESCU, L. 69.

MÎRA interj. (în expr.) Gîra-mîra v. gîra.

gîra-mîra (d. gîrîĭ și mîrîĭ, cîr și mîr). Fam. Interj. care arată zgomotu certeĭ: ce gîra-mîra se aude?

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

gâra-mâra s.f. (pop., înv.) ceartă continuă.

Intrare: gâra / gâra-mâra
gâra interjecție
interjecție (I10)
  • gâra
gâra-mâra interjecție
compus
Surse flexiune: DOR
  • gâra-mâra
gâr-mâr interjecție
compus
Surse flexiune: DOR
  • gâr-mâr
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

gâra / gâra-mârainterjecție

  • chat_bubble (și) substantivat Ceartă, sâcâială. DLRLC
    • format_quote Și ca să scape de gîra-mîra, că nu-i mai tăcea fleoanca, puse de-l taie. ISPIRESCU, L. 69. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.