10 definiții pentru găurire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GĂURIRE, găuriri, s. f. Acțiunea de a (se) găuri și rezultatul ei; găurit1. [Pr.: gă-u-] – V. găuri.

GĂURIRE, găuriri, s. f. Acțiunea de a (se) găuri și rezultatul ei; găurit1. [Pr.: gă-u-] – V. găuri.

găurire sf [At: IOANOVICI, TEHN. 112 / P: gă-u~ / Pl: ~ri / E: găuri] 1 Realizare a unei găuri (cu ajutorul unui instrument, al unei unelte etc.) Si: găurit1 (1), perforare, perforat1, (reg) bortelire, bortelit1, bortire, bortit1. 2 Degradare provocată de găurire (1) sau de utilizare îndelungată ori necorespunzătoare Si: găurit1 (2). 3 Apariție a unei găuri Si: găurit1 (3).

GĂURIRE s. f. Acțiunea de a găuri; efectuarea unei găuri într-un material. Strungarul... a construit din rezerve interne o mașină de găurit cu coloană pentru executarea operațiilor de găurire. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2830. – Pronunțat: gă-u-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

găurire (desp. gă-u-) s. f., g.-d. art. găuririi; pl. găuriri

găurire (gă-u-) s. f., g.-d. art. găuririi; pl. găuriri

găurire s. f., g.-d. art. găuririi; pl. găuriri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

GĂURIRE s. 1. găurit, perforare, perforat, perforație, scobire, scobit, sfredelire, sfredelit, străpungere, străpuns, (reg.) găunire, (Mold. și Bucov.) bortelire. (~ unui material dur.) 2. v. spargere.

GĂURIRE s. 1. găurit, perforare, perforat, perforație, scobire, scobit, sfredelire, sfredelit, străpungere, străpuns, (reg.) găunire, (Mold. și Bucov.) bortelire. (~ unui material dur.) 2. spargere. (~ vasului la fund.)

Intrare: găurire
  • silabație: gă-u- info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • găurire
  • găurirea
plural
  • găuriri
  • găuririle
genitiv-dativ singular
  • găuriri
  • găuririi
plural
  • găuriri
  • găuririlor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

găurire, găuririsubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) găuri și rezultatul ei; găurit (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: găurit
    • format_quote Strungarul... a construit din rezerve interne o mașină de găurit cu coloană pentru executarea operațiilor de găurire. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2830. DLRLC
etimologie:
  • vezi găuri DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.