dexonline

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

holomoci vt [At: VICIU, GL. / Pzi: ~cesc / E: nct] (Reg; c. i. ață) A încurca.

holomocésc v. tr. (rudă cu holmotoc). Trans. Învălătucesc, încurc: a holomoci ața. – Și golomoțesc și gomoloțesc.

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

holomoci, holomocesc, vb. IV (reg.) a încurca, a gomoloți, a gomolozi.

Intrare: holomoci

verb (VT406)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) holomoci	holomocire	holomocit holomocitu‑	holomocind holomocindu‑	singular	plural
		(a) holomoci	holomocire	holomocit holomocitu‑	holomocind holomocindu‑	holomocește	holomociți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	holomocesc	(să) holomocesc	holomoceam	holomocii	holomocisem
	a II-a (tu)	holomocești	(să) holomocești	holomoceai	holomociși	holomociseși
	a III-a (el, ea)	holomocește	(să) holomocească	holomocea	holomoci	holomocise
plural	I (noi)	holomocim	(să) holomocim	holomoceam	holomocirăm	holomociserăm holomocisem
	a II-a (voi)	holomociți	(să) holomociți	holomoceați	holomocirăți	holomociserăți holomociseți
	a III-a (ei, ele)	holomocesc	(să) holomocească	holomoceau	holomociră	holomociseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)