HOLOTURID, holoturide, s. n. (La pl.) Clasă de animale marine fără schelet sau cu scheletul redus la plăci calcaroase tegumentare și cu o coroană de tentacule în jurul gurii; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. – Din fr. holothuride.

holoturid sn [At: DEX / Pl: -e / E: fr holothurides] 1 (Lpl) Clasă de animale marine fără schelet sau cu scheletul redus la plăci calcaroase tegumentare și cu o coroană de tentacule în jurul gurii. 2 (Șls) Animal care face parte din clasa holoturidelor (1).

HOLOTURID, holoturide, s. n. (La pl.) Clasă de animale marine fără schelet sau cu scheletul redus la plăci calcaroase tegumentare și cu o coroană de tentacule în jurul gurii; (și la sg.) animal care face parte din această clasă. – Din fr. holothurides.

HOLOTURI s. f. pl. Clasă de animale marine din încrengătura echinodermelor, cu corpul alungit ca un castravete, fără schelet sau cu un schelet redus la cîteva plăci și noduri calcaroase tegumentare și cu o coroană de tentacule în jurul gurii.

HOLOTURI s. f. pl. Clasă de animale marine fără schelet sau cu scheletul redus la plăci calcaroase tegumentare și cu o coroană de tentacule în jurul gurii; animal care face parte din această clasă. – Fr. holothurie (lat. lit. holothuria).

HOLOTURIDE s. n. pl. clasă de echinoderme marine: holoturia. (< fr. holothurides)

holoturid s. n., pl. holoturide

holoturid s. n., pl. holoturide

holoturid s. n., pl. holoturide

HOLOTÚROIDEA (< fr. lat.) s. f. Clasă de echinoderme cu corpul moale, alungit, fără înveliș calcaros, cu excepția scleritelor din epidermă (Holothuroidea). Gura este înconjurată de tentacule și în lungul corpului prezintă zona ambulacrare. Au rol important în distrugerea recifelor și în formarea calcarelor fine. Apar în Cambrian. Sin. castravete-de-mare.