9 definiții pentru hrănire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HRĂNIRE, hrăniri, s. f. Acțiunea de a (se) hrăni și rezultatul ei; alimentare. – V. hrăni.

HRĂNIRE, hrăniri, s. f. Acțiunea de a (se) hrăni și rezultatul ei; alimentare. – V. hrăni.

hrănire sf [At: PSALT. SCH., ap. DA ms / Pl: ~ri / E: hrăni] 1 (Șfg) Ingerare a hranei Si: hrănit1 (1), hrănitură (1). 2 (Șfg) Oferire a hranei cuiva Si: hrănit1 (2), hrănitură (2). 3 (Pex) Suportare a cheltuielilor de întreținere Si: hrănit1 (3). 4 (Pex) Asigurare a existenței cu cele necesare Si: hrănit1 (4). 5 Creștere a copiilor Si: hrănit1 (5), hrănitură (3). 6 Alimentare a animalelor Si: hrănit1 (6), hrănitură (4). 7 (Pex) Creștere a animalelor Si: hrănit1 (7), hrănitură (5). 8 (Agr) Alimentare a batozei cu snopi Si: hrănit1 (8). 9 Oferire a unei hrane îmbelșugate și de calitate Si: hrănit1 (9), hrănitură (6), îngrășare. 10 (Fig; spc) Învechire a vinului Si: hrănit1 11 (Mol; șfg) Săturare de hrană Si: hrănit1 (11), hrănitură (7). 12 (Pex) Găsire a sursei de venit necesare traiului Si: hrănit1 (12). 13 (Pex) Câștigare a existenței dintr-o anumită muncă Si: hrănit1 (13). 14 (Fig) Supraviețuire după posibilități Si: hrănit1 (14). 15 (Fig) Alimentare cu iluzii Si: hrănit1 (15). 16 (Jur; înv) Obținere a uzufructului unei averi Si: hrănit1 (16). 17 (Slî) Ferire.

HRĂNIRE s. f. Acțiunea de a (se) hrăni; alimentare, alimentație. Una din condițiile de bază pentru creșterea animalelor după metode zootehnice avansate este asigurarea unei hrăniri consistente și raționale a animalelor. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2867.

hrăníre f. Vechĭ. Pază. Azĭ. Acțiunea de a hrăni.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hrănire s. f., g.-d. art. hrănirii; pl. hrăniri

hrănire s. f., g.-d. art. hrănirii; pl. hrăniri

hrănire s. f., g.-d. art. hrănirii; pl. hrăniri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HRĂNIRE s. alimentare, alimentație, mîncare, mîncat, nutrire, nutriție. (În timpul ~.)

Intrare: hrănire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hrănire
  • hrănirea
plural
  • hrăniri
  • hrănirile
genitiv-dativ singular
  • hrăniri
  • hrănirii
plural
  • hrăniri
  • hrănirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hrănire, hrănirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) hrăni și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Una din condițiile de bază pentru creșterea animalelor după metode zootehnice avansate este asigurarea unei hrăniri consistente și raționale a animalelor. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2867. DLRLC
etimologie:
  • vezi hrăni DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.