10 definiții pentru huhura

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HUHURÁ, húhur, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. (Despre bufnițe; la pers. 3) A scoate strigăte caracteristice speciei. 2. A chiui. – Formație onomatopeică.

HUHURÁ, húhur, vb. I. Intranz. (Reg.) 1. (Despre bufnițe; la pers. 3) A scoate strigăte caracteristice speciei. 2. A chiui. – Formație onomatopeică.

huhura vi [At: SEVASTOS, N. 231 / Pzi: 3 huhură și ~rea / E: fo] (Reg) 1 A striga de bucurie Si: a huhureza (1) Cf chiui, a hăuli. 2 (D. cal) A necheza. 3 (D. huhurez) A emite sunetul caracteristic speciei Si: a huhureza (2) Cf a huhăi.

HUHURÁ, húhur, vb. I. Intranz. (Rar) A striga (de bucurie), a chioti, a chiui. Lăutarii cîntă, flăcăii huhură. SEVASTOS, N. 231.

A HUHURÁ pers. 3 húhură intranz. (despre huhurezi, bufnițe) A scoate sunete înfundate și monotone, caracteristice speciei; a face „hur-hur”. /Onomat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

huhura (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. huhur, 3 huhură; conj. prez. 1 sg. să huhur, 3 să huhure

huhura (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 huhură

huhurá vb., ind. prez. 3 sg. huhureáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HUHURÁ vb. v. chioti, chiui, hăuli, striga, țipa.

huhura vb. v. CHIOTI. CHIUI. HĂULI. STRIGA. ȚIPA.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

HUHURÁ, húhur, vb. I. Intranz. ~ 3. A necheza. (din hu1)

Intrare: huhura
verb (V2)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • huhura
  • huhurare
  • huhurat
  • huhuratu‑
  • huhurând
  • huhurându‑
singular plural
  • huhură
  • huhurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • huhur
(să)
  • huhur
  • huhuram
  • huhurai
  • huhurasem
a II-a (tu)
  • huhuri
(să)
  • huhuri
  • huhurai
  • huhurași
  • huhuraseși
a III-a (el, ea)
  • huhură
(să)
  • huhure
  • huhura
  • huhură
  • huhurase
plural I (noi)
  • huhurăm
(să)
  • huhurăm
  • huhuram
  • huhurarăm
  • huhuraserăm
  • huhurasem
a II-a (voi)
  • huhurați
(să)
  • huhurați
  • huhurați
  • huhurarăți
  • huhuraserăți
  • huhuraseți
a III-a (ei, ele)
  • huhură
(să)
  • huhure
  • huhurau
  • huhura
  • huhuraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

huhura, huhurverb

regional
  • 1. unipersonal (Despre bufnițe) A scoate strigăte caracteristice speciei. DEX '09 DEX '98
  • 2. Chioti, chiui, hăuli, striga, țipa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lăutarii cîntă, flăcăii huhură. SEVASTOS, N. 231. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.