opțiuni
  • info

12 definiții pentru hulitor

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

HULITOR, -OARE, hulitori, -oare, s. m. și f. Persoană care hulește; calomniator. – Huli + suf. -tor.

HULITOR, -OARE, hulitori, -oare, s. m. și f. Persoană care hulește; calomniator. – Huli + suf. -tor.

hulitor, ~oare smf, a [At: MINEIUL (1776) 63 / Pl: ~i, ~oare / E: huli + -tor] 1-2 (Persoană) care spune vorbe de ocară. 3-4 (Persoană) care vorbește de rău. 5-6 (Persoană) care batjocorește. 7-8 (Persoană) care înjosește pe cineva în ochii altora. 9-10 (Persoană) care calomniază. 11-12 (Pex) (Persoană) care defăimează. 13-14 (Persoană) care blasfemiază ceva considerat sfânt Si: hulnic (1-2). 15-16 (Pex) (Persoană) care disprețuiește.

HULITOR, -OARE, hulitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care hulește; calomniator. N-aveți dreptul de a purta mîndrul nume de jurnaliști, căci nu sînteți jurnaliști, dar niște mișei pamfletari, niște hulitori publici ce aduceți discredit presei. ALECSANDRI, T. 1711.

HULITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care hulește; defăimător; denigrator. /a huli + suf. ~tor

hulitor a. și m. care hulește.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hulitor (rar) s. m., pl. hulitori

hulitor (rar) s. m., pl. hulitori

hulitor s. m., pl. hulitori

hulitoare (rar) s. f., g.-d. art. hulitoarei; pl. hulitoare

hulitoare s. f., g.-d. art. hulitoarei; pl. hulitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HULITOR adj., s. v. bârfitor, calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor.

hulitor adj., s. v. BÎRFITOR. CALOMNIATOR. CLEVETITOR. DEFĂIMĂTOR. DENIGRATOR. PONEGRITOR.

Intrare: hulitor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hulitor
  • hulitorul
  • hulitoru‑
plural
  • hulitori
  • hulitorii
genitiv-dativ singular
  • hulitor
  • hulitorului
plural
  • hulitori
  • hulitorilor
vocativ singular
  • hulitorule
plural
  • hulitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hulitor, hulitorisubstantiv masculin

etimologie:
  • Huli + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.