6 definiții pentru hârcâire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

hârcâire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: hârcâi] 1 Hârâire (2). 2 (Spc) Respirație hârâitoare a tuberculoșilor Si: hârcâială (2), hârcâit1 (2), hârcâitură (2). 3 (Spc) Respirație grea a celui aflat în agonie Si: hârcâială (3), hârcâit1 (3), hârcâitură (3). 4 Tuse din piept Si: hârcâială (4), hârcâit1 (4), hârcâitură (4). 5 Expectorație. 6 Zgâriere a unui perete, râcâindu-l cu ceva Si: hârcâială (6), hărcăit1 (6), hârcâitură. 7 Frecare (cu nisip) a ceva Si: hârcâială (7), hârcâit1 (7), hârcâitură (7).

HÂRCÂI, hârcâi, vb. IV. Intranz. A respira cu greutate, scoțând zgomote răgușite și hârâitoare; a hârâi. [Var.: hârcăi vb. IV] – Formație onomatopeică.

A HÂRCÂI hârcâi intranz. A răsufla greu scoțând sunete răgușite, hârâitoare. ~ de mânie. /<Onomat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

hârcâi vb., ind. și conj. prez. 3 hârcâie, imperf. 3 sg. hârcâia

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

hârcâi, hârcâi, vb. IV (reg.) 1. a răsufla cu greu; a hârâi, a tuși înăbușit. 2. a zgâria un perete, a râcăi; a șurlăi.

Intrare: hârcâire
hârcâire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hârcâire
  • hârcâirea
plural
  • hârcâiri
  • hârcâirile
genitiv-dativ singular
  • hârcâiri
  • hârcâirii
plural
  • hârcâiri
  • hârcâirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

hârcâi, hârcâiverb

  • 1. popular A respira cu greutate, scoțând zgomote răgușite și hârâitoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Căzu răsturnat pe spate, hîrcăind de turbare și de mînie. NEGRUZZI, S. I 162. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.